# Strategia de securitate a lui Trump împarte America în două tabere

> Administrația Donald Trump a publicat joi, 5 decembrie 2025, Strategia de Securitate Națională pentru al doilea mandat. Documentul de 33 de pagini a generat reacții puternic contrastante în SUA, fi...

Publicat: 10 decembrie 2025, 12:24 · Autor: Andreea Ungureanu · Categorie: [Externe](https://financiarul.ro/externe/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/politica/strategia-de-securitate-a-lui-trump-imparte-america-in-doua-tabere/ · Publicație: Financiarul

![](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2025/11/trump_si_mesajul_ambasadei_sua_care_a_aprins_discutii_online-1024x535.webp)

Administrația Donald Trump a publicat joi, 5 decembrie 2025, Strategia de Securitate Națională pentru al doilea mandat. Documentul de 33 de pagini a generat reacții puternic contrastante în SUA, fiind considerat de unii un manifest „America First" și de alții o amenințare la adresa ordinii mondiale liberale. Doi colaboratori Newsweek, Paul du Quenoy și Dan Perry, au analizat strategia din perspective opuse.

## Criticii denunță abandonarea aliaților europeni


Dan Perry, fost editor pentru Orientul Mijlociu și Europa/Africa la Associated Press, a respins noua strategie în termeni duri. El consideră că documentul arată „dispreț deschis" față de aliații europeni și renunță la angajamentele democratice.

„Singurul lucru bun pe care îl pot spune despre noua strategie de securitate națională este că nu are caracter obligatoriu și nu poate fi aplicată forțat," a declarat Perry. El a descris documentul ca un „manifest care rupe ultima mască de pe ceea ce administrația Trump caută să facă în lume."

Potrivit lui Perry, strategia propune o lume „hobbesiană" în care America își impune pur și simplu greutatea, abandonând multilateralismul și renunțând la orice pretenție de a conduce lumea liberă. El a caracterizat documentul ca „tragic" și „devastator pentru brandul Americii."

Perry a contestat și afirmațiile documentului despre Europa. Strategia avertizează că unele țări NATO vor deveni „majoritar non-europene" și că Europa riscă „ștergerea civilizațională." Perry a calificat aceste afirmații drept „transparent rasiste" și factual incorecte.

„Uniunea Europeană este aproximativ 6% musulmană, iar chiar incluzând toate originile imigranților abia ajungi la 15%," a argumentat el. „Prin orice comparație, America este mult mai diversă."

## Susținătorii laudă realismul diplomatic


Paul du Quenoy, președinte al Palm Beach Freedom Institute, a oferit o perspectivă complet diferită. El a descris strategia ca „o capodoperă a diplomației realiste adaptată pentru America secolului 21."

„Trump a identificat și eliminat inteligent clișeele obosite și ineficiente ale internaționaliștilor liberali din diplomația noastră," a declarat du Quenoy. El a lăudat administrația pentru că a renunțat la războaiele de intervenție străină și a pus securitatea SUA pe primul plan.

Du Quenoy susține că strategia deschide căi pentru un „angajament constructiv cu adversari nucleari" și folosește metode eficiente pentru a dezarma instituțiile internaționale „neproductive și anti-americane."

Referitor la critica lui Perry despre Europa, du Quenoy a răspuns că „continentul este mai slab, mai sărac, mai prost condus și cultural mult mai puțin coeziv decât a fost în memoria oricui trăiește."

„Securitatea și prosperitatea Europei contează enorm pentru interesele americane," a adăugat el. „Restaurarea unei conduceri eficiente și a unor societăți de succes acolo este mult mai în interesul nostru decât retragerea în fața birocrației corupte de la Bruxelles."

## Dezbatere pe tema ordinii mondiale liberale


Cei doi analiști au exprimat poziții fundamental diferite privind valoarea ordinii mondiale post-1945. Perry a susținut că „ordinea mondială liberală a adus pace și prosperitate fără precedent Occidentului și unei mari părți a lumii."

„În esență, întrebarea este dacă vrei să arzi ordinea mondială, și Trump, fără măcar să recunoască că americanii plătesc tarifele, o face," a afirmat Perry. El a acuzat administrația că transformă America „din orașul strălucitor pe deal în doar un alt stat cleptocratic vulgar."

Du Quenoy a contraargumentat că stabilitatea postbelică „nu ne-a fost adusă de Națiunile Unite și instituțiile sale adiacente interesate," ci de „afirmări puternice ale puterii americane pe care Trump o restaurează acum."

## Implicații pentru politica externă americană


Documentul face referire la „Corolarul Trump" al Doctrinei Monroe, reafirmând influența SUA în emisfera vestică. Strategia prioritizează limitarea traficului de droguri și a migrației, cu posibilitatea de a desfășura forțe militare în Caraibe.

Perry a criticat această abordare, argumentând că „America nu era menită să fie doar despre interese naționale înguste; conducerea lumii libere necesită un angajament bazat pe valori față de democrație și alianțe."

Du Quenoy a concluzionat că strategia „redefinește politica externă a națiunii noastre pentru o nouă eră de hegemonie globală americană în care interesele SUA sunt primordiale."

„Instituțiile internaționale nu vor mai restricționa puterea noastră și nu ne vor mai dicta politica," a declarat el. „Securitatea noastră internă și poziția în străinătate vor fi asigurate de puterea militară și de diplomația eficientă care pune America și americanii pe primul loc."

## Contextul mai larg al strategiei


Strategia de Securitate Națională este primul dintr-o serie de documente importante de politică externă și apărare pe care administrația Trump le va publica. Vor urma Strategia de Apărare Națională și alte documente similare.

Documentul menționează că administrația este „în dezacord" cu oficialii europeni privind războiul din Ucraina, susținând că aceștia au „așteptări nerealiste" despre încheierea conflictului inițiat de Vladimir Putin. Strategia afirmă că este „un interes fundamental al SUA să negocieze o încetare rapidă a ostilităților în Ucraina."

Referitor la China, documentul solicită „reechilibrarea" relației economice, menționând că pe traiectoria actuală de creștere și cu o relație economică „avantajoasă reciproc" cu Beijingul, economia americană ar putea crește de la 30 de trilioane de dolari în 2025 la 40 de trilioane în anii 2030.

Strategia subliniază și importanța regiunii Indo-Pacific, cu prioritate pe descurajarea unui conflict legat de Taiwan. Documentul reafirmă că SUA „nu sprijin nicio schimbare unilaterală a status quo-ului în Strâmtoarea Taiwan."

Reacțiile internaționale au fost mixte. Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a lăudat documentul pentru că „în mod neașteptat face ecou la ce am spus noi de peste un an: securitatea trebuie să fie comună și suveranitatea respectată." În schimb, China a reiterat că „cele două țări au de câștigat din cooperare și de pierdut din confruntare."