În ultimul deceniu, tot mai mulți tineri au acceptat stagii de practică în UE, dar creșterea cantitativă nu a fost însoțită de o creștere similară a calității, potrivit unui nou raport al Curții de Conturi Europene (CCE).
Se presupune că stagiile ar trebui să servească drept poartă de intrare pe piața muncii pentru tineri – dar cadrul UE existent pentru a se asigura că acestea sunt adecvate scopului lor datează din 2014 și nu este obligatoriu pentru statele membre.
În opinia sa, „Majoritatea stagiilor nu au nicio regulă”, a declarat pentru EUobserver, Tea Jarc, secretar confederal la Confederația Europeană a Sindicatelor (CES). „Este un vest sălbatic pe piața muncii pentru tineri”.
În acest sens, raportul CCE semnalează lipsa de date privind stagiile de practică în UE, precum și punerea în aplicare „neuniformă” a recomandărilor existente la nivel național și accesul potențial inegal al unor tineri la aceste oportunități.
Astfel, „UE a creat un cadru politic pentru stagii [with the 2014 Council recommendation], dar nu clarifică dacă și în ce condiții stagiarii ar putea fi considerați lucrători”, a declarat pentru EUobserver Eva Lindström, auditorul UE însărcinat cu revizuirea.
Concret, un număr de 16 din cele 27 de state membre nu au o definiție legală a ceea ce este un stagiar, arată raportul.
În opinia sa, „Aceasta este o întrebare cu adevărat crucială, deoarece implicațiile sunt importante, având în vedere că competența UE în domeniul social este limitată la condițiile de muncă pentru lucrători”, a adăugat Lindström, ceea ce înseamnă că, dacă un stagiar este recunoscut ca „lucrător”, acesta ar obține noi drepturi și protecții.
Practic, în timp ce numărul tinerilor europeni care fac cel puțin un stagiu a crescut de la 46% la 78% între 2013 și 2023, 10 state membre (printre care Austria, Danemarca, Suedia și Polonia) încă nu au obligația de a plăti stagiarii.
Până în prezent, o treime dintre stagii sunt încă neplătite, în timp ce pentru restul de două treimi compensația financiară ar putea să nu fie suficientă pentru a acoperi cheltuielile de bază, se arată în raport.
Doar copiii bogați
În acest sens, dacă nu există o remunerație, spune Lindström, „nu este doar o problemă de calitate, ci și de inegalitate, pentru că nu toți tinerii își pot permite să lucreze pe gratis”.
Concret, auditorii UE estimează că, în fiecare an, 3,7 milioane de tineri europeni efectuează un stagiu ca primă experiență profesională, deși această cifră nu le include pe cele legate de un program de studii universitare, caz în care cifra ar fi mai apropiată de 14 milioane.
În acest caz, atât sindicatele, cât și organizațiile de tineret solicită de mult timp Comisiei Europene să propună o directivă care să interzică stagiile neplătite înainte de următoarele alegeri – însă chestiunea a fost amânată de mai multe ori, punând în pericol șansa unei propuneri ambițioase în timpul acestui mandat, care se încheie în iunie.
Tea Jarc se așteaptă la o directivă care să pună capăt utilizării stagiarilor de către companii ca forță de muncă „ieftină” sau „neplătită”, astfel încât aceștia să fie plătiți cel puțin cu salariul minim, iar companiile să nu creeze un fel de lucrător de mâna a doua.
Astfel, „Cerem o lege puternică și ambițioasă, care să garanteze că toți stagiarii sunt plătiți în mod echitabil pentru munca lor, precum și că au aceleași drepturi și protecție ca și lucrătorii obișnuiți”, a declarat marți (6 februarie), în timpul unei dezbateri în Parlamentul European, liderul deputaților europeni Alicia Homs (S&D).
„În practică, acest lucru înseamnă contracte scrise, limitate în timp, precum și acces la protecție socială și reprezentare”, a adăugat ea.
În plus, orice altceva mai puțin ar fi inacceptabil pentru CES, deoarece „ar legitima practic practicile de exploatare și ar deschide larg ușa acelor angajatori care doresc să folosească stagiari și stagiari [to replace jobs]”, a adăugat liderul sindical.
Propunerea de îmbunătățire a cadrului actual se află din nou pe ordinea de zi a Comisiei pentru 27 martie, deși nu a fost încă confirmată.
Întrebat cu privire la posibilitatea ca în martie să nu existe legislație obligatorie, Jarc a declarat: „Măsurile blânde nu ajută. Nu există calitate. Nu există o definiție universală a stagiilor”.
Nici simpla concentrare asupra eliminării plasamentelor false și acordarea inspecțiilor naționale de muncă a responsabilității de a le detecta nu reprezintă o modalitate de a aborda problema de la rădăcină.
În viziunea sa, „Comisia Europeană trebuie să înceteze să mai pretindă că va rezolva problema punând-o pe seama unei alte autorități care se confruntă deja cu multe provocări”, a adăugat ea.
În prezent, rata medie a șomajului în rândul tinerilor din UE este de 14,7%, ceea ce reprezintă mai mult decât dublul ratei globale a șomajului în UE, care se va situa la 5,9 în decembrie 2023.
În contextul în care alegerile din UE vor avea loc în iunie, Jarc avertizează: „Ele [the EU] nu se pot aștepta ca tinerii să vadă potențialul instituțiilor europene dacă instituțiile europene nu dau rezultate”.
Sursa: euobserver.com
