În cadrul ţărilor din UE, doar Ungaria și-a împiedicat colegii miniștri de externe din UE să ceară oficial Israelului să nu atace Rafah, în timp ce sprijinul ceh pentru Israel se topește.
Însă, „Miniștrii de externe din 26 de state membre ale Uniunii Europene” au publicat oricum o declarație comună informală după o reuniune desfășurată luni (19 februarie) la Bruxelles.
Astfel, UE a îndemnat Israelul să cruțe Rafah, în sudul Fâșiei Gaza, de o incursiune terestră și să „întrerupă” tirurile în general, astfel încât ajutoarele să poată intra, dar nu a constituit un comunicat al UE obligatoriu din punct de vedere politic, care necesită un consens al celor 27 de state membre.
Cu toate acestea, „Fără a fi o poziție oficială a UE, este totuși o poziție majoritară”, a declarat presei Josep Borrell, șeful diplomației europene, Josep Borrell. „Este semnificativă”, a adăugat el.
Însă, Israelul a declarat că va ataca Rafah dacă gruparea palestiniană Hamas nu va elibera ostaticii israelieni până la Ramadan, luna sfântă musulmană, care va începe pe 11 martie.
Israelul a izolat aproximativ 1,5 milioane de refugiați palestinieni în orașul de frontieră, fără a mai avea unde să fugă, cu excepția Egiptului.
Iar un atac la Rafah ar fi „de neconceput”, a declarat luni ministrul irlandez de externe Micheál Martin.
În plus, UE trebuie „să facă tot posibilul pentru a exercita presiuni asupra guvernului israelian” să nu continue, a spus el.
Dacă Israelul ar ataca Rafah, ar însemna „să piardă ultimul sprijin pe care îl mai are în lume”, a declarat ministrul luxemburghez de externe Xavier Bettell, după ce Israelul a ucis deja peste 28 000 de persoane, majoritatea copii și femei, în Gaza, în urma atacului din 7 octombrie al Hamas, care a ucis 1 200 de israelieni și a luat 200 de ostatici.
În opinia sa, „Credibilitatea UE este în joc aici”, a mai spus HA Hellyer, expert în Orientul Mijlociu la think-tank-ul Royal United Services Institute din Londra și la think-tank-ul Carnegie Endowment din Washington.
„Este extraordinar faptul că, în timp ce UE are toate aceste [economic] pârghii cu israelienii, nu este dispusă să facă mai mult decât să emită declarații șchioape”, a declarat Hellyer luni.
„UE nu ar trebui să emită o declarație comună prin care să îndemne Israelul să nu atace în continuare o enclavă dens populată de refugiați, pe un teritoriu pe care Israelul îl ocupă ilegal – UE ar trebui să avertizeze Israelul cu privire la consecințele grave asupra legăturilor UE-Israel dacă o face”, a spus el.
Ungaria, precum și Republica Cehă, aveau o lungă istorie de veto la criticile UE la adresa Israelului înainte de războiul din Gaza.
De asemenea, ambele s-au opus prin veto la sancțiunile propuse de UE împotriva a 12 coloniști israelieni violenți din Cisiordania ocupată de Israel, despre care Borrell a spus că „fac ceea ce putem numi „acțiuni teroriste” împotriva populației palestiniene”.
În prezent, cehii au lăsat Ungaria pe cont propriu asupra Rafah.
Iar așteptările UE sunt că vor proceda la fel în privința coloniștilor în scurt timp.
Ministrul ceh de externe Jan Lipavský a declarat luni, la Bruxelles, că nu se opune sancțiunilor impuse coloniștilor, atât timp cât UE nu îi echivalează pe coloniști cu Hamas, punându-i pe aceeași listă neagră.
Borrell a declarat luni că există acum doar „o singură parte” care blochează demersul coloniștilor, făcând aluzie la Ungaria.
Ministrul polonez de externe, Radek Sikorski, a declarat, de asemenea, că „obiecția unei singure țări” a stat în calea noilor sancțiuni pentru Orientul Mijlociu.
Astfel, „Există doar una singură. Întotdeauna există unul singur”, a declarat un diplomat UE pentru EUobserver, referindu-se la Ungaria.
Între timp, Belgia, Franța, Marea Britanie și SUA au impus deja interdicții la nivel național pentru coloniștii israelieni extremiști.
Iar ministrul belgian de externe, Hadja Lahbib, a declarat luni că „multe țări europene sunt pregătite să ne urmeze” dacă nu se vor lua măsuri la nivelul UE.
Martin al Irlandei a declarat: „Dacă nu obținem unanimitate, suntem pregătiți să o facem noi înșine. Știu că și alții se gândesc la acest lucru”.
Cisiordania „fierbe
În acest sens, ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, nu a făcut niciun efort pentru a explica presei internaționale de ce a pus luni veto la apelul UE privind Rafah.
În schimb, purtătorul său de cuvânt, Zoltan Kovacs, a postat pe Twitter critici la adresa sancțiunilor UE împotriva Rusiei și a senatorilor americani.
Iar Szijjártó a afirmat anterior că sancțiunile UE împotriva coloniștilor israelieni ar provoca antisemitism.
În contextul politic, axa Ungaria-Israel s-a bazat mai mult pe legăturile personale dintre premierul ungar Viktor Orbán și premierul israelian Benjamin Netanyahu, ambii populiști de extremă dreapta, a declarat anterior deputatul opoziției ungare Ágnes Vadai pentru EUobserver.
De asemenea, Orbán susține în mod obișnuit sancțiunile UE-Rusia și are legături de prietenie cu liderul autoritar al Rusiei, Vladimir Putin.
Iar deputații europeni au îndemnat statele membre să suspende votul său în Consiliul UE și să renunțe la președinția ungară a UE, care începe în iulie, din cauza guvernării huliganice a lui Orbán acasă.
Aşadar, „Voi continua să fac presiuni [for the Israeli settler blacklist] pentru că, dacă vrem să ne păstrăm credibilitatea, trebuie să denunțăm ceea ce se întâmplă în Cisiordania”, a declarat luni Borrell.
În plus, „Cisiordania este în fierbere, iar dacă ei [the Israelis] nu-i lasă pe oameni să meargă la moschei în timpul festivităților, în timpul Ramadanului, situația s-ar putea înrăutăți și mai mult”, a spus el.
Sursa: euobserver.com
