# Viktor Orbán ar putea deveni președinte dacă pierde alegerile din aprilie

> Premierul Ungariei, Viktor Orbán, analizează un plan pentru a-și păstra controlul asupra țării chiar și în cazul unei înfrângeri în alegerile parlamentare din aprilie 2026. Liderul de la Budapesta ...

Publicat: 11 decembrie 2025, 13:26 · Autor: Andreea Ungureanu · Categorie: [Externe](https://financiarul.ro/externe/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/politica/viktor-orban-ar-putea-deveni-presedinte-daca-pierde-alegerile-din-aprilie/ · Publicație: Financiarul

![Viktor Orban](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2025/10/Viktor-Orban-3-1024x683.jpg)

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, analizează un plan pentru a-și păstra controlul asupra țării chiar și în cazul unei înfrângeri în alegerile parlamentare din aprilie 2026. Liderul de la Budapesta ar lua în calcul să devină președinte și să modifice legislația astfel încât această funcție să devină cea mai puternică din stat. Informația vine în contextul în care sondajele arată un avans cu două cifre pentru opoziție.




## Strategia pentru menținerea puterii


Orbán, aflat la conducerea Ungariei din 2010, se confruntă cu cea mai serioasă provocare politică din ultimii 15 ani. Partidul său, Fidesz, pierde teren în fața formațiunii TISZA, condusă de Péter Magyar, un fost apropiat al cercurilor puterii. Sondajele independente plasează TISZA cu un avans de până la 10 puncte procentuale.


Potrivit unei surse apropiate situației, citate de Bloomberg, premierul maghiar analizează posibilitatea de a prelua funcția de președinte. Planul ar presupune rescrierea legilor pentru a transforma președinția într-o funcție executivă reală. În prezent, președintele Ungariei are atribuții preponderent ceremoniale.




## Măsuri legislative deja în curs


Pe 4 decembrie, parlamentarii Fidesz au depus un proiect de lege care ar îngreuna demiterea președintelui. Modificarea va fi adoptată cu siguranță, dat fiind controlul total pe care Orbán îl are asupra legislativului. Opoziția consideră aceasta o pregătire pentru scenariul în care premierul ar pierde alegerile.


Péter Magyar a promis că va demonta sistemul construit de Orbán în ultimii 15 ani dacă va câștiga alegerile. Liderul TISZA a denunțat corupția din interiorul Fidesz și a anunțat un program intitulat „Drumul spre închisoare", prin care ar trage la răspundere oficialii guvernamentali acuzați de deturnare de fonduri.




## Cine este Péter Magyar


Magyar a apărut pe scena politică în februarie 2024, după un scandal care a zguduit cercurile puterii. Fostul soț al ministrului justiției Judit Varga a părăsit sfera de influență a lui Orbán și a criticat public corupția din sistem. În iunie 2024, partidul TISZA a obținut aproape 30% din voturi la alegerile europarlamentare, cel mai bun rezultat pentru un partid de opoziție din 2006.


De atunci, TISZA a crescut constant în sondaje. Institutul de cercetare 21 Research Center a raportat în octombrie un avans de 7 puncte pentru TISZA, ceea ce s-ar traduce în aproximativ 500.000 de voturi în plus față de Fidesz. Daniel Róna, directorul institutului, a descris acest avans drept „cel mai mare înregistrat vreodată" împotriva partidului lui Orbán.




## Cum funcționează sistemul Orbán


Fidesz a modificat de peste 30 de ori legile electorale din 2011. Sistemul actual permite obținerea unei majorități de două treimi în parlament cu mai puțin de jumătate din voturi. În 2022, Orbán a câștigat cu 54% din voturi, obținând supermajoritatea pentru a patra oară consecutiv.


Cu această supermajoritate, Fidesz poate modifica Constituția la discreție. Kim Lane Scheppele, profesor de sociologie la Universitatea Princeton și expert în drept constituțional maghiar, a explicat mecanismul: „Orbán a venit la putere cu un plan detaliat de a reface Constituția și întregul sistem legal astfel încât să nu mai poată fi îndepărtat de la putere."


Constituția maghiară a fost modificată de 15 ori de când Orbán a revenit la putere în 2010. Ultima modificare, adoptată în aprilie 2025, a introdus prevederi controversate privind drepturile LGBT și cetățenia duală.




## Reacția internațională


Comisia Europeană a inițiat multiple proceduri de infringement împotriva Ungariei pentru încălcarea statului de drept. În 2018, Parlamentul European a declanșat mecanismul Articolului 7, care poate duce la suspendarea drepturilor de vot în Consiliul UE.


Human Rights Watch a criticat amendamentele constituționale din aprilie 2025, descriindu-le drept „o escaladare a eforturilor guvernului Orbán de a demonta drepturile și a submina democrația." Hugh Williamson, directorul pentru Europa și Asia Centrală al organizației, a declarat că măsurile reprezintă „o cursă autoritară de consolidare a puterii politice."




## Sprijinul lui Trump


Relația strânsă dintre Orbán și președintele american Donald Trump oferă premierului maghiar un avantaj pe scena internațională. După o întâlnire în noiembrie 2025, Orbán a declarat că Ungaria se află „sub un scut protector american."


Totuși, situația economică internă rămâne problematică. Creșterea economică în 2024 a fost de doar 0,3-0,7%, în timp ce Orbán promite 3-6% pentru 2025. Inflația ridicată și criza costului vieții au erodat sprijinul pentru Fidesz chiar și în rândul susținătorilor tradiționali.




## Ce urmează


Alegerile parlamentare sunt programate pentru aprilie 2026. Dacă TISZA câștigă, Magyar va încerca să recupereze fondurile europene blocate, estimate la aproximativ 10 miliarde de euro. El a promis, de asemenea, să restabilească independența justiției și libertatea presei.


Orbán a calificat alegerile drept „ultimele înainte de război", susținând că un guvern pro-european ar „trage Ungaria în conflict." Această retorică este similară cu cea folosită în campaniile anterioare, când premierul a agitat temerile legate de migrație pentru a mobiliza electoratul.


Rămâne de văzut dacă planul de a transforma președinția într-o funcție executivă va deveni realitate sau dacă Orbán va reuși să câștige din nou alegerile. Cert este că democrația maghiară traversează cel mai tensionat moment din istoria sa post-comunistă.