# Ce este amigdalita, care sunt simptomele acesteia și cum se tratează

> Ce sunt amigdalele? Amigdalele sunt două structuri sau mase de țesut limfatic care fac parte din sistemul imunitar al organismului. Ele se află de fiecare parte a gâtului, la baza limbii, și acțion...

Publicat: 29 noiembrie 2024, 15:57 · Autor: Roxana Nistor · Categorie: [Publicitate](https://financiarul.ro/publicitate/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/publicitate/ce-este-amigdalita-care-sunt-simptomele-acesteia-si-cum-se-trateaza/ · Publicație: Financiarul

![](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2024/11/semnele-amigdalitei-min-1024x683.jpg)

Ce sunt amigdalele? Amigdalele sunt două structuri sau mase de țesut limfatic care fac parte din sistemul imunitar al organismului.

Ele se află de fiecare parte a gâtului, la baza limbii, și acționează ca un filtru, captând germenii care intră în organism prin gură și prin nas. De asemenea, produc și anticorpi pentru a lupta împotriva agenților patogeni cu care intră în contact. La copii, amigdalele joacă un rol important în dezvoltarea și maturizarea sistemului imunitar.

Există trei tipuri principale de amigdale:


 	- amigdale palatine – sunt cele mai mari și mai vizibile, situate de o parte și de alta a gâtului, în spatele limbii; pot fi vizibile atunci când deschidem gura

 	- amigdalele faringiene – numite și vegetații adenoide, sunt situate în partea de sus a faringelui, în spatele nasului

 	- amigdalele linguale – sunt situate la baza limbii



Deși au un rol important în apărarea organismului, amigdalele pot fi și ele afectate de infecții. Cea mai frecventă afecțiune este amigdalita, o inflamație a amigdalelor.

## Ce este amigdalita?


[Amigdalita](https://donaonline.ro/sanatate-dona/amigdalita-tipuri-cauze-simptome-tratament), numită popular și „gâlci”, este așadar o inflamație a amigdalelor palatine, cele două glande limfoide situate în partea din spate a gâtului. Această inflamație este provocată de infecții, virale sau bacteriene. Când suntem expuși la agentul patogen și acesta pătrunde în cantități prea mari în cavitatea bucală sau în nas, amigdalele încep să se umfle, în încercarea de a ne proteja organismul de infecție. Apar astfel simptome specifice care pot afecta semnificativ confortul și calitatea vieții. Această boală este frecvent întâlnită, mai ales în rândul copiilor, dar poate afecta și adulții.

Și celelalte tipuri de amigdale se pot inflama, provocând adenoidită (inflamația vegetațiilor adenoide) sau amigdalită linguală (inflamația amigdalelor linguale).

Tipuri de amigdalită:


 	- Amigdalita acută – când apare brusc, durează câteva zile și se manifestă prin simptome intense

 	- Amigdalita cronică – o formă de amigdalită persistentă, cu simptome mai puțin intense dar de lungă durată

 	- Amigdalita recurentă – când bolnavul suferă episoade repetate de amigdalită acută într-un interval scurt de timp




## Cauzele amigdalitei


Majoritatea cazurilor de amigdalită sunt cauzate de infecții virale. Printre cele mai frecvente virusuri care pot provoca această afecțiune se numără:


 	- **rinovirusurile și coronavirusurile** – sunt principalele responsabile pentru răcelile comune, dar pot provoca și amigdalită

 	- virusurile gripale și paragripale – aceste virusuri, cunoscute pentru faptul că provoacă infecții respiratorii, pot duce și la inflamația amigdalelor; în general, amigdalita cauzată de aceste virusuri este însoțită de febră și simptome respiratorii

 	- **adenovirusurile** – aceste virusuri sunt responsabile pentru o gamă largă de infecții, inclusiv amigdalită; pot provoca simptome asemănătoare cu cele ale unei răceli, precum congestie nazală, tuse sau conjunctivită

 	- **virusul Epstein-Barr (EBV)** – este un virus herpetic ce provoacă mononucleoza infecțioasă, caracterizată prin febră, dureri în gât, mărirea ganglionilor limfatici și afectarea amigdalelor; amigdalita cauzată de EBV poate fi severă și de lungă durată

 	- **citomegalovirus (CMV)** – deși mai rar întâlnit, CMV poate cauza amigdalită, mai ales la persoanele cu sistem imunitar compromis

 	- **alte virusuri, precum Herpes simplex sau virusul varicelei-zoster,** pot, de asemenea, provoca amigdalită



Un procent semnificativ de cazuri de amigdalită, de până la 30%, poate fi cauzat de infecții bacteriene. Cele mai comune bacterii care provoacă amigdalită includ:


 	- Streptococul beta-hemolitic de grup A (Streptoccocus pyogenes) – această bacterie este cea mai frecventă cauză de amigdalită bacteriană; infecția poate duce la apariția durerilor severe în gât, prezența unor pete albe pe amigdale și febră mare; în unele cazuri pot apărea și dureri de cap și erupții cutanate; netratată corespunzător poate duce la complicații grave

 	- Staphyloccocus aureus – deși mai puțin frecvent, acesta poate provoca amigdalită, mai ales în caz de infecții mai severe sau complicate

 	- Streptococcus pneumoniae

 	- Haemophilus influenzae

 	- Mycoplasma pneumonia



Identificarea agentului patogen responsabil este esențială pentru un tratament eficient și pentru prevenirea complicațiilor.

## Simptomele amigdalitei


Simptomele amigdalitei variază în funcție de cauză și severitate, însă majoritatea pacienților prezintă un set comun de simptome care pot indica prezența acestei afecțiuni.

Inflamația amigdalelor este primul indiciu clar al amigdalitei. Amigdalele inflamate pot apărea ca umflături roșii, acoperite adesea cu pete albe sau galbene, indicând prezența puroiului. Această inflamație poate duce la dificultăți de respirație, în special în timpul somnului, generând apnee obstructivă de somn. De asemenea, pacienții pot observa și modificări ale vocii, care devine nazală.

Unul dintre cele mai comune simptome ale amigdalitei este durerea în gât. Aceasta poate varia de la o senzație ușoară de disconfort la dureri intense, care fac înghițirea aproape imposibilă. Durerea este adesea resimțită în jurul amigdalelor, dar poate radia și către urechi sau gât. La copii, această durere poate duce la refuzul de a mânca sau bea, ceea ce poate provoca deshidratare.

Febra este un alt simptom frecvent asociat cu amigdalita. Aceasta poate varia în intensitate, de la febră ușoară până la temperaturi ridicate ce pot depăși 39ºC. Febra apare ca răspuns al organismului la infecție, fiind un mecanism de apărare menit să ajute la combaterea agenților patogeni. Însoțită adesea de frisoane, febra mare poate semnala o infecție bacteriană, precum cea provocată de streptococ, ce necesită adesea tratament medical.

Un simptom adesea ignorat, dar relevant, al amigdalitei este respirația urât mirositoare (halena). Aceasta apare ca urmare a acumulării de bacterii și resturi alimentare în gură, agravată de inflamația amigdalelor.

De asemenea, pacienții pot experimenta tuse, uneori persistentă, ca rezultat al iritației gâtului sau a unei eventuale infecții subiacente.

În plus față de aceste simptome evidente, amigdalita poate provoca și simptome sistemice, cum ar fi oboseala generală, incapacitatea de concentrare pe activități zilnice, sau chiar dureri musculare sau articulare. Aceste simptome sunt adesea asociate cu infecțiile virale, dar pot apărea și în cazul infecțiilor bacteriene severe.

## Factori de risc pentru amigdalită


Amigdalita este o afecțiune multifactorială, iar înțelegerea factorilor de risc asociați este esențială pentru prevenirea și gestionarea acestei afecțiuni. Astfel, identificăm următorii factori de risc:


 	- vârsta – copiii, în special cei cu vârsta cuprinsă între 5 și 15 ani, sunt cei mai predispuși la a face amigdalită, deoarece sistemul lor imunitar este încă în dezvoltare și poate fi mai puțin eficient în combaterea infecțiilor

 	- expunerea la germeni – contactul frecvent cu alte persoane, mai ales în colectivități precum școlile sau grădinițele, crește riscul de a intra în contact cu virusurile și bacteriile cauzatoare de amigdalită

 	- sezonul – amigdalita este mai frecventă în timpul anotimpurilor reci, când virusurile respiratorii circulă mai intens

 	- sistemul imunitar slăbit – persoanele cu un sistem imunitar compromis, cum sunt cele cu HIV sau cele care urmează tratamente imunosupresoare, sunt mai susceptibile la infecții, inclusiv amigdalită

 	- condiții de viață aglomerate – trăind în spații aglomerate, riscul de a contacta infecții respiratorii, inclusiv amigdalită, crește

 	- igienă precară – spălarea insuficientă a mâinilor poate facilita transmiterea germenilor și crește riscul de infecții

 	- alergii – persoanele cu alergii pot avea un sistem imunitar hiperactiv, ceea ce le face mai predispuse la inflamații, inclusiv amigdalită

 	- fumatul – fumul de țigară irită căile respiratorii și poate slăbi sistemul imunitar, crescând riscul de infecții



Identificarea factorilor de risc permite nu doar o mai bună prevenție, ci și o intervenție timpurie, în cazul apariției simptomelor. Educația despre igiena personală, evitarea expunerii la infecții și îmbunătățirea stării generale de sănătate pot reduce considerabil riscul de amigdalită.

## Tratamentul pentru amigdalită


Tratamentul amigdalitei variază în funcție de cauza care a declanșat inflamația, și de severitatea acesteia. Medicul va stabili diagnosticul precis, în funcție de evaluarea clinică a simptomelor și de rezultatele testelor de laborator ce vor determina agentul patogen responsabil.

Majoritatea cazurilor de amigdalită sunt cauzate de virusuri. Din fericire, infecțiile virale, în general, se vindecă de la sine în câteva zile.

Tratamentul, în cazul amigdalitei virale, se va face doar simptomatic, deoarece virusurile nu pot fi combătute cu antibiotice, și are ca scop ameliorarea disconfortului pacientului.


![](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2024/11/tratamentul-amigdalitei-min-scaled.jpg)


Bolnavii pot apela la analgezice, antiinflamatoare și antitermice pentru a reduce durerea și febra, și sunt sfătuiți să se hidrateze corespunzător, deoarece consumul abundent de lichide ajută la menținerea mucoaselor umede și la eliminarea toxinelor. Consumul de alimente moi și ușor de înghițit și de lichide călduțe pot reduce disconfortul la nivelul gâtului. Nu în ultimul rând, repausul este indicat, deoarece corpul are nevoie de odihnă pentru a se vindeca.

Când amigdalita este cauzată de bacterii, de obicei de streptococi de grup A, tratamentul va implica administrarea de antibiotice, pe lângă tratamentul simptomatic indicat mai sus.

Antibioticele sunt eficiente doar împotriva infecțiilor bacteriene și nu au niciun efect asupra virusurilor, de aceea este esențială stabilirea precisă a agentului patogen cauzator.

Este important ca pacientul să urmeze întregul tratament cu antibiotic, chiar dacă simptomele se vor ameliora înainte de terminarea acestuia. Administrarea incompletă a antibioticelor poate duce la dezvoltarea rezistenței bacteriei la antibioticul administrat, și la apariția de complicații.

În cazurile de amigdalită recurentă ce afectează semnificativ calitatea vieții sau în situațiile în care apar complicații, medicul poate recomanda îndepărtarea chirurgicală a amigdalelor, numită amigdalectomie. Aceasta poate fi o opțiune viabilă și pentru pacienții care au dificultăți respiratorii din cauza mărimii amigdalelor. Amigdalectomia este, totuși, considerată o procedură de ultimă alegere, rezervată cazurilor severe, având în vedere riscurile și complicațiile asociate procedurii, căci se efectuează sub anestezie generală.

Amigdalita poate părea o afecțiune minoră, dar, dacă nu este tratată corespunzător, poate duce la complicații severe. Cele mai frecvente complicații ale amigdalitei sunt:


 	- abcesul periamigdalian – reprezintă o colecție de puroi care se formează în jurul amigdalei; abcesul poate provoca dureri severe și probleme respiratorii

 	- febra reumatică – o complicație rară, dar severă, care poate afecta inima, articulațiile și alte organe; apare de obicei în urma unei infecții streptococice netratate

 	- glomerulonefrită – o inflamație a rinichilor, ce poate apărea ca o complicație a infecției streptococice

 	- infecții ale urechii medii – bacteriile care cauzează amigdalita pot migra spre urechea medie, provocând infecții




## Remedii rapide pentru simptomele amigdalitei


Deși tratamentul prescris de medic este esențial, putem apela și la câteva remedii naturale pentru ameliorarea simptomelor și accelerarea procesului de vindecare.

Atenție! Înainte de a încerca orice remediu naturist, este important să consultați medicul, mai ales dacă simptomele sunt severe sau dacă mai aveți și alte afecțiuni medicale.

Gargara cu apă sărată este o soluție simplă și eficientă pentru reducerea inflamației și calmarea durerii în gât. Se amestecă o linguriță de sare într-un pahar cu apă călduță și se face gargară de mai multe ori pe zi.

Mierea are proprietăți antibacteriene și antiinflamatorii iar consumul ei, ca atare sau adăugată în ceai, poate aduce doar beneficii, precum calmarea gâtului iritat. Și [propolisul](https://donaonline.ro/sanatate-dona/propolisul-obtinere-proprietati-beneficii-sanatate) are proprietăți antibacteriene puternice și poate ajuta la reducerea inflamației, consumat sub formă de tincturi sau pastile.

Aplicarea unor comprese calde la nivelul gâtului poate ajuta la reducerea inflamației și calmarea durerii.

Folosirea unui umidificator în cameră poate ajuta la calmarea gâtului uscat și iritat, iar adăugarea de uleiuri esențiale, de eucalipt, mentă sau cimbru, în umidificator poate îmbunătăți respirația și ameliora simptomele.

Consumul de lichide calde, precum ceaiurile sau supele, pot calma gâtul iritat și contribuie la menținerea hidratării. Ceaiurile din plante precum mușețel, salvie sau tei au proprietăți antiinflamatorii și calmante.

Consumul de alimente moi și ușor de înghițit, cum sunt piureurile sau iaurturile, sunt indicate pentru ameliorarea disconfortului la înghițire, și în același timp evitarea alimentelor dure, acide sau picante. Este recomandată adoptarea unei diete bogate în vitamine și minerale, mai ales în vitamina C, care întărește sistemul imunitar și poate ajuta la lupta împotriva infecției. Include în alimentație citrice, căpșuni, kiwi, ardei gras sau chiar administrează suc de lămâie amestecat cu miere în apă caldă.

Suplimentele alimentare sunt, și ele, de folos în reducerea și ameliorarea simptomelor, mai ales când vine vorba despre [suplimente pentru dureri în gât](https://donaonline.ro/afectiuni-principale/raceala-si-gripa), cum ar fi pastilele de supt mentolate, cu extracte naturale, siropuri de tuse, spray-uri.

Utilizarea de medicamente locale, cum sunt pastilele de supt sau spray-urile pentru gât cu ingrediente analgezice pot oferi o ameliorare rapidă a durerii, la fel ca și gargara cu soluții anestezice (recomandate de medic).

Evitarea iritanților este de asemenea importantă, căci fumatul, consumul de alcool, produsele picante, prea fierbinți sau prea reci pot duce la agravarea iritării gâtului.

Nu în ultimul rând, odihna este esențială pentru recuperarea organismului, mai ales când acesta luptă cu o infecție, așadar odihnește-te cât mai mult posibil.

Aceste soluții pot ajuta la ameliorarea simptomelor, dar nu vor vindeca principala cauză a amigdalitei – infecția. Fiecare organism este diferit, iar ceea ce funcționează pentru o persoană poate să nu funcționeze pentru alta, de aceea discuția cu un specialist este recomandată înainte de a încerca orice tratament nou. Mai ales dacă amigdalita este bacteriană, este esențial să urmezi tratamentul cu antibiotice prescris de medic.

 

 

Sursa foto: Shutterstock