10 ani de la redeschiderea Teatrului de operă Scala din Milano

În ceea ce privește ”turnul scenic”, pentru a răspunde noilor cerințe scenice de realizare a unui nou perete extern, a fost ridicat acoperișul cu 38 de metri față de parter. În planurile din spatele turnului au fost realizate șase săli de repetiție care ajung la înălțimea acoperișului turnului. Noul spațiu scenic se prezintă acum ca un mare ”L” de 1.600 metri pătrați, împărțit în trei zone: scenă, culise și spațiul lateral. Un sistem de planuri mobile face posibilă montarea simultană a două decoruri, datorită unei mașini scenice care se întinde 17 metri sub nivelul scenei. Mașina scenică este alcătuită din ”care tehnologice”, fiecare lung de 30 de metri, cu o greutate de 30 de tone și permițând creșterea cu 30% a ofertei de spectacole, cu posibilitatea de a oferi două decoruri simultan. Restructurarea teatrului a permis și creșterea numărului de locuri, de la 1816 la 2030, în timp ce elipsoida găzduiește numeroase servicii printre care cabine, vestiare, cantină, băi, săli de repetiție.

În ceea ce privește acustica, s-a recurs la serviciile expertului Higini Arau, membru al Societății Spaniole de Acustică și autor al unor numeroase lucrări în teatre europene. Vechea pardoseală era alcătuită dintr-un parchet rigid, sprijinit pur și simplu pe molozul rezultat în urma bombardamentului din august 1943 și cu totul inadecvat din punct de vedere acustic. Intervențiile pentru ameliorarea acusticii au vizat și căptușirea internă a scenei. Între așa-numitul ”molton” și tapiseria de satin a fost plasat un văl de polietilenă pentru a asigura o atenuare a impactului sonor.

În cursul lucrărilor, al căror cost total s-a cifrat la 60 de milioane de euro, au fost instalate 6 macarale, s-au făcut demolări de 120 de metri cubi, săpături de 17.500 de metri cubi, fundații speciale de 17.000 de metri cubi și 16.000 de metri cubi de beton. Pentru ”a arma” structurile din ciment s-au folosit 2.000 de tone de oțel și 700 de tone pentru structurile metalice. S-au plasat 600 km de cabluri electrice pentru a garanta o putere de 4.000 de kilowați. În ceea ce privește dimensiunile, scena măsoară acum 20 de metri pe 18, zona scenei este de 1.600 metri pătrați, iar turnul scenic măsoară în total 56 de metri. Pardoseala sălii teatrale are 450 de metri pătrați, în timp ce aceea a foaierelor și galeriilor are 850 de metri pătrați.

După o lungă perioadă de consolidare și reconstrucție, Scala și-a redeschis porțile pentru muzică și pentru public la 7 decembrie 2004, cu opera lui Antonio Salieri ”Europa Riconosciuta”, care a inaugurat instituția în 1778, dar de data aceasta sub bagheta dirijorală a maestrului Riccardo Muti, director muzical al instituției. De asemenea, Muzeul a revenit în aceeași clădire.

În urma restaurării, Teatrul Scala a revenit în avangarda tehnologică. Cu toate acestea, nu inventivitatea producțiilor a făcut ca La Scala să fie ceea ce este astăzi, ci opera italiană însăși. La Scala a fost un templu al compozitorilor care au compus pentru ea, al dirijorilor care au dirijat aici, al cântăreților care au interpretat aceste opere.

Stagiunea 2005-2006 a fost dedicată celei de-a 250-a aniversări a lui Mozart, iar stagiunea 2006-2007 a marcat, pe de o parte, revenirea, pe 7 decembrie, a operei ”Aida” a lui Verdi, iar pe de altă parte deschiderea manifestărilor prilejuite de comemorarea a 50 de ani de la moartea lui Arturo Toscanini. Stagiunea 2007-2008 s-a deschis, tot pe 7 decembrie, cu opera ”Tristan și Isolda”, sub bagheta dirijorului Daniel Barenboim, marcând începutul unei strânse colaborări cu maestrul de origine israeliano-argentinian.

Pe scena Teatrului Scala s-au afirmat, de-al lungul timpului, cei mai buni artiști lirici ai lumii, printre care se numără și o serie de artiști români de mare valoare. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial a cântat aici soprana Maria Cebotari, Viorica Ursulescu, iar după 1950, basul Emil Marinescu.

Mai recent, printre artiștii români care s-au afirmat pe celebra scenă se numără sopranele Angela Gheorghiu, Virginia Zeani, Nelly Miricioiu, Eugenia Moldoveanu, Irina Iordăchescu, Anita Hartig, Valentina Naforniță, Letiția Nicoleta Vițelaru, tenorul Ștefan Pop, basul Adrian Sâmpetrean și mulți alții (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES) Foto: gotravel.ro

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata