70 de ani de la luptele de eliberare a teritoriului naţional (23 august – 25 octombrie 1944)

Acțiunile de luptă desfășurate de trupele române în Podișul Transilvaniei între 9 septembrie și începutul lunii octombrie, s-au încheiat cu rezultate importante. Armata 4 a înfrânt gruparea inamicului pătrunsă la sud de Mureș și Arieș, a lichidat capul de pod realizat de aceasta între cele două cursuri de apă și Târnava Mică, și a forțat râurile Mureș și Arieș, realizând capete de pod pe malul lor nordic în zonele Târgu Mureș, Cipău, Iernut-Dealul Sângeorgiu, Luduș, Viișoara. S-au creat, astfel, condiții favorabile de reluare a ofensivei în scopul desăvârșirii eliberării părții de nord-est a României.

Concomitent cu luptele desfășurate de forțele principale ale Armatei 4, la aripa dreaptă a acesteia Corpul de munte a continuat cu succes înaintarea pe direcția Sfântul Gheorghe-Odorhei-Târgu Mureș pentru lichidarea intrândului pe care-l făcea frontul în partea de sud-est a Transilvaniei și pentru ieșirea pe râul Mureș în zona orașului Târgu Mureș. După o ofensivă declanșată în dimineața zilei de 7 septembrie, batalioanele 3 și 23 vânători de munte din Divizia 1 munte, care acționau dinspre Vâlcele, precum și ostașii Regimentului 2 infanterie din Divizia ”Tudor Vladimirescu” au pătruns în ziua următoare, în orașul Sfântu Gheorghe, fiind primul oraș românesc eliberat după patru ani de stăpânire horthystă.

Eliberarea orașului românesc a creat premisele necesare continuării înaintării și realizării joncțiunii pe Mureș cu forțele principale ale Armatei 4 Române, care, în aceea zi, opriseră definitiv forțele inamice în centrul Transilvaniei. Continuând înaintarea, trupele române din Corpul de munte au eliberat localitățile Micfălău, Bățani, Biborțeni, Racoșu de Sus și altele, situate pe valea Oltului superior, obligându-l pe inamic să se retragă spre Târgu Mureș. După zile de lupte grele, la 18 septembrie, Corpul de munte au pătruns în oraș, cucerind un cap de pod la sud și la sud-vest de oraș.

În cadrul acelorași lupte de eliberare națională, se înscriu și acțiunile Detașamentului de grăniceri din nordul Moldovei, pentru degajarea văii Moldovei, precum și ale Diviziei 103 munte și ale altor unități române pentru înfrângerea inamicului de pe valea Trotușului. Continuând acțiunile începute din proprie inițiativă încă în seara de 23 august 1944, Detașamentul de grăniceri români s-a bătut cu înverșunare, până la 28 septembrie 1944, la Vama și Voroneț, la Gura Humorului, Pojorâta și în mai multe locuri de pe pantele împădurite ale obcinelor bucovinene. Grănicerii românii au plătit victoria cu 287 de morți și peste 830 de răniți, și au fost scoși din luptă peste 1 400 de militari germani, dintre care aproximativ 1000 de morți, și s-a capturat o mare cantitate de materiale de război.

La sfârșitul lunii septembrie s-a inaugurat o nouă etapă a efortului de eliberare a teritoriului național, care s-a încheiat la 25 octombrie 1944, o dată cu eliberarea localității Carei și cu ieșirea forțelor principale ale armatei române de operații la frontiera de stat cu Ungaria. La 25 octombrie a fost înlăturat definitiv și irevocabil dictatul fascist de la Viena din 30 august 1940.

Operațiile militare de eliberare s-au desfășurat atât în Podișul Transilvaniei, cât și în Banat, Crișana și Maramureș, la ele participând Armatele 1 și 4 Române, în cooperare cu forțele militare sovietice, ce făceau parte din Frontul 2 ucrainean. Operațiunea militară este cunoscută sub denumirea de operația ”Debrețin”. După respingerea atacurilor forțelor hitleristo-horthyste în Banat și Crișana, inamicul mai controla în vestul României, doar zona Oradea-Salonta.

La 6 octombrie, o grupare operativă alcătuită din divizia 3 munte, Divizia ”Tudor Vladimirescu”, divizia 337 infanterie sovietică și Brigada 6 moto sovietică de gardă a declanșat ofensiva pe direcția generală Oradea. Eliberarea Oradei, la 12 octombrie, a avut un ecou pozitiv în rândul trupelor și a fost primită cu satisfacție de întreaga opinie publică din țară.

La 8 octombrie, comandantul Armatei 4 Române a transmis corpurilor de armată ordinul din care reieșea că ”Armata trece la atacul general în dimineața de 9 octombrie, concomitent cu ofensiva forțelor aliate de la dreapta și stânga sa cu efortul de-a lungul căii ferate Câmpia Turzii-Cojocna”. Începea astfel operația ”Cluj”, care avea drept obiectiv strategic deplina eliberare a părții de nord-vest a Transilvaniei aflată încă sub ocupația horthysto-hitleristă.

Acțiunile ofensive s-au desfășurat în trei faze: prima, între 9 și 13 octombrie 1944, timp în care trupele române au rupt apărarea inamicului pe linia de contact, au ieșit în valea Someșului Mic, și, după ce l-au forțat din mișcare, au cucerit înălțimile de la vest de acest râu. Apoi, continuând ofensiva, marile unități române au participat efectiv la eliberarea orașului Cluj; a doua fază, între 14-20 octombrie, s-a concretizat prin zdrobirea rezistențelor inamicului din munții Meseș și Făget; a treia, 21-25 octombrie, a urmărit zdrobirea forțelor inamice din zonele orașelor Carei și Satu Mare, finalizându-se prin îndeplinirea obiectivului politico-militar al efortului ofensiv — depășirea la 25 octombrie 1944, a frontierei de stat româno-ungare.

Vestea desăvârșirii eliberării teritoriului național a fost primită cu imensă bucurie, presa vremii consemnând faptele. Ziarul ”Libertatea” în editorialul său din 27 octombrie, evidenția: ”Ardealul este astăzi din nou unul și indivizibil, așa cum trebuie să fie. Nicio linie demarcațională nu mai împarte în chip arbitrar pământul pentru libertatea căruia au pătimit Horea, Cloșca și Crișan și au luptat Avram Iancu, Șaguna, Simion Bărnuțiu și memorandiștii’.

Ziua de 25 octombrie a devenit zi de sărbătoare, fiind instituită Ziua Armatei Române.

Participarea României la războiul antifascist a continuat până la 12 mai 1945, perioadă în care ostașii români, în cooperare cu armata sovietică, au luptat pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei și Austriei. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
1 Comentariu
  1. Alex spune

    „Ziarul ”Libertatea” în editorialul său din 27 octombrie, evidenția: ”Ardealul este astăzi din nou unul și indivizibil, așa cum trebuie să fie. Nicio linie demarcațională nu mai împarte în chip arbitrar pământul pentru libertatea căruia au pătimit Horea, Cloșca și Crișan și au luptat Avram Iancu, Șaguna, Simion Bărnuțiu și memorandiștii’”

    pe vremea cand Libertatea, chiar era un ziar!

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata