Alba, „Ţara Vinului” alb „premium”

Turismul oenologic cu infrastructura specifică poate reprezenta una dintre alternativele din oferta turistică a județului Alba, care dispune de un potențial vitivinicol foarte important, cu tradiții îndelungate.

Autoritățile din Alba apreciază că, funcționând ca vector de imagine în strategia de promovare turistică a județului, ca zonă vitivinicolă „premium” a României, vinurile vor fi esențiale pentru definirea identității acestuia.

În urmă cu șapte ani, în Alba s-a constituit Asociația „Țara Vinului”, principalul scop al acesteia fiind promovarea turistică a județului prin impulsionarea vitiviniculturii. După modelul „Drumului vinului” inițiat de Ansamblul Regiunilor Europene Vitivinicole, autoritățile din Alba au realizat un lucru similar, un instrument prin care terenurile viticole și producțiile viticole să poată fi cunoscute, comercializate și îmbinate într-o formă de ofertă turistică.

„Drumul vinului” este un traseu semnalat prin panouri speciale, de-a lungul cărora se insistă pe valorile naturale, culturale și de mediu, vii și exploatări agricole individuale sau asociate deschise publicului.

Președintele Asociației „Țara Vinului”, Ioan Stanciu, care susține că cele mai bune vinuri albe se fac, datorită condițiilor naturale, în Alba, apreciază că, în doi-trei ani, în tot județul vor fi pivnițe și crame bine amenajate în care să poată fi primiți turiști. În prezent, vin foarte mulți turiști din Ungaria la cramele micilor producători din zona Aiudului, a menționat el.

„Cei mai bine pregătiți (cu crame amenajate — n.r.) la ora actuală sunt cei din Ciumbrud”, a declarat președintele Asociației „Țara Vinului”.

În urmă cu câțiva ani, lângă Alba Iulia, la Bucerdea Vinoasă, a fost inaugurat un centru de degustare, într-o pivniță de piatră cu boltă, cu două datări, 1760, respectiv 1898, unde sunt prezentate toate vinurile micilor producători membri ai asociației.

Istoricii susțin că, în antichitate, dealurile din împrejurimi, de la Bucerdea Vinoasă la Cricău, erau cultivate cu viță-de-vie, în apropiere, pe Piatra Craivei, existând și o importantă așezare dacică. Consumul de vin apare menționat într-una din tăblițele cerate de la Alburnus Maior. Vinul consumat de minerii din zonele aurifere provenea din podgoriile situate în jurul orașului Apulum, astăzi Alba Iulia.

Viticultura a fost practicată și după părăsirea Daciei de către romani. În acest sens stau actele emise de către regele Andrei al II-lea al Ungariei, la 1206, prin care sașii colonizați la Ighiu, Cricău și Romos, „primii hospites regni”, sunt scutiți să nu plătească nimănui dare după viile pe care le vor sădi. Potrivit unei legende care circulă în zonă, la nunta regelui Matei Corvin s-ar fi servit vinuri din satele Bucerdea Vinoasă, Țelna, Ighiu și Șard.

În secolul al XVI-lea, cronicarul Veracsics relata despre vinurile ce se produc în această zonă, afirmând că sunt atât de bune la gust încât nu mai dorești nici vinul din Campania, Italia. La mesele princiare de la Alba Iulia se serveau, de asemenea, vinuri autohtone, acestea provenind din satele învecinate orașului, printre care și Bucerdea Vinoasă, potrivit celor de la Asociația „Tradition Group”.

Vinificația tradițională începea cu storsul strugurilor. Până după Primul Război Mondial, strugurii se introduceau într-un sac de cânepă, țesut rar, numit sac de călcat, folosit în paralel cu teascul. Mustul curgea într-un ciubăr, apoi se turna în buți și butoaie. Acestea erau spălate cu trei-patru zile înainte de cules, se opăreau și se clăteau cu apă rece.

Cu o zi înainte de turnarea mustului erau dezinfectate cu pucioasă. Mustul era lăsat să fermenteze până se limpezea, după care, în februarie, se trăgea de pe drojdie și se punea în vase curate, fiind considerat bun de băut. Vinul nou obținut se păstra totdeauna în vase pline. El se decanta în fiecare an pentru a se recupera drojdia produsă de a doua fermentație.

Marii proprietari din zonă aveau pivnițe subterane de dimensiuni mari, cu boltă, construite din piatră și arcuri semicirculare de cărămidă. Culesul era precedat de o petrecere, numită hăidău, ce se ținea la casa unui bogătaș al satului.

Pe teritoriul județului Alba se întind patru dintre cele mai importante podgorii din Transilvania, respectiv Alba (Țara Vinului), Aiud, Sebeș-Apold și Târnave.

Podgoria Alba, numită și „Țara Vinului” de către sași (Weinland), se află în centrul Transilvaniei, unde viticultura are tradiții îndelungate. Se întinde de-a lungul Mureșului, de la Vințu de Jos până spre Stremț. În zonă există multe spații de cazare și degustare. Suprafața podgoriei depășește 470 de hectare.

În perioada de formare și dezvoltare social-economică a statului dac, vița de vie a fost atât de răspândită, încât din secolul I î.Hr., marele preot Deceneu i-a convins pe daci să taie viile și să trăiască fără vin, după cum a relatat geograful antic Strabon.

Măsurile luate au putut restrânge extinderea plantațiilor și consumul vinului, nu însă și pustiirea viței de vie.

Mărturie în acest sens stau curbatele cosoare dacice, confecționate de meșterii locali.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata