Anul Nou Chinezesc – Anul Calului albastru sau verde de Lemn

  • Calendarul chinezesc

În calendarul chinezesc, fiecare an este reprezentat de unul dintre cele 12 animale care alcătuiesc un ciclu calendaristic: şobolanul, boul, tigrul, iepurele, dragonul, şarpele, calul, capra, maimuţa, cocoşul, câinele şi porcul. Fiecărui semn i se asociază, pe rând, şi unul dintre cele cinci elemente fundamentale ale universului: lemnul, focul, pământul, metalul, apa. Un tur complet al calendarului înseamnă cinci cicluri a câte 12 ani, adică 60 de ani.

Calendarul se bazează pe observaţii astronomice asupra fazelor lunii. Explicaţia folosirii denumirii unor animale pentru desemnarea anilor se află tot pe tărâmul legendei. Se spune că, înainte de a părăsi pământul, Buddha a invitat toate animalele pentru a-şi lua rămas bun de la acestea. Din nefericire, doar 12 şi-au făcut apariţia, iar, în semn de recunoştinţă, Buddha a decis ca fiecare an să primească numele unui animal şi cei născuţi în cursul anului respectiv să moştenească câte ceva din particularităţile acelui necuvântător.

După calendarul tradiţional chinezesc, însă, un an este considerat drept perioada în care Luna face 12 rotaţii în jurul Pământului, fiecare rotaţie durând o lună.

Chinezii cred că animalul care guvernează anul de naştere are o puternică influenţă asupra persoanei respective. „Acesta este animalul care ţi se ascunde în inimă”, spun ei.

 

  • Sărbătoarea Primăverii

Anul Nou sau Sărbătoarea Primăverii este pe departe cea mai importantă sărbătoare chinezească, comparabilă, ca semnificaţie, cu Crăciunul pentru occidentali. Datele sărbătorii variază între sfârşitul lunii ianuarie şi începutul lui februarie, determinate fiind de ciclurile Lunii. Atmosfera sărbătorească culminează în ultima seară a anului (Revelionul) şi în prima zi a primei luni (Anul Nou).

Sărbătoarea Primăverii are la chinezi o istorie de circa 4.000 de ani.

Cu câteva zile înainte de începerea petrecerilor, se face curăţenie în casă, presupunându-se că astfel sunt „măturate” urmele de ghinion. Ferestrele şi uşile sunt vopsite şi apoi decorate cu ornamente de hârtie, dar şi cu versuri care exprimă fericirea, bunăstarea şi dorinţa de a trăi cât mai mult.

China este un stat multinaţional, în care conlocuiesc 56 de comunităţi etnice. Fiecare naţionalitate are tradiţii diferite în legătură cu Anul Nou, dar pentru toate naţionalităţile masa din seara de Revelion, numită „Masa Reîntregirii”, reprezintă un moment important pentru familie. Indiferent unde se află, toţi membrii familiei încearcă să se întoarcă la casa părintească pentru a servi împreună ultima masă a anului. Există consemnări istorice potrivit cărora chiar şi cei pedepsiţi cu închisoarea erau eliberaţi pentru noaptea de Revelion, pentru a fi alături de familie.

În sudul Chinei, această masă este foarte bogată, cuprinzând de obicei peste zece feluri de mâncare, cu semnificaţii diferite. Brânza de soia şi peştele sunt simboluri ale bogăţiei, crevetele roz — simbol al fericirii şi însufleţirii, stridiile uscate — simboluri ale bunăstării, salata de peşte crud (yu sheng) — al norocului şi prosperităţii, părul de înger (Fai-hai — preparată din alge de mare cu aspect de păr, comestibil însă) — al prosperităţii, iar găluştele fierte în apă (Jiaozi) — ale bunăstării în viaţa familială.

Cel mai important fel de mâncare este colţunaşul. Colţunaşul cu o monedă înăuntru este pentru cel care o găseşte semn de noroc în anul ce vine. Miezul nopţii este marcat de sute de focuri de artificii (în marile oraşe sunt interzise), despre care se crede că alungă spiritele rele. Se spune, conform tradiţiei, că primul bărbat care reuşeşte să aprindă „pocnitorile” are dreptul să înceapă cel dintâi munca la câmp şi că, în anul ce vine, se va bucura de o recoltă bogată. Se stă de veghe toată noaptea întrucât, conform tradiţiei, dacă stai treaz în noaptea Anului Nou, vei trăi mai mult.

În prima zi a Noului An, oamenii se îmbracă cu haine noi, fac vizite rudelor şi prietenilor sau primesc invitaţi. Ei îşi adresează reciproc Xin Nian Hao (‘La Mulţi Ani!’). După aceea, oaspeţii sunt invitaţi să servească bomboane, fructe şi ceai.

Sărbătoarea Primăverii se încheie cu Festivalul Lampioanelor. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata