Optimismul exagerat (după opinia noastră) de care dau investitorii de pe piaţa de capital ar trebui să dea de gândit. Chiar dacă datele macroeconomice sunt diferite de cele din debutul crizelor anterioare, nu se poate neglija faptul că pieţele nu au mai înregistrat corecţii importante de foarte mult timp. Nu spunem asta pentru că cineva şi-ar dori astfel de corecţii, dar acestea sunt necesare pentru detensionarea pieţelor care plutesc de ceva timp într-o inexplicabilă euforie.
Dănuţ Dudu
- Nesfârşita euforie din piaţa de capital
Euforia care se manifestă de mult timp în zona pieţelor de capital pare a-şi avea suportul în speranţa care s-a transformat în cvasicertitudinea că măsurile luate de băncile centrale pentru impulsionarea economiei sunt mai mult decât suficiente (şi corecte). Nici măcar ameninţările rezultate din situaţiile delicate cum sunt cele ale aprecierii explozive a monedei americane în faţa euro, tensiunile geopolitice din sud-estul Europei (mai ales din Grecia sau zona Orientului Mijlociu) se pare că nu pot convinge investitorii să manifeste mai multă prudenţă în ceea ce priveşte investiţiile riscante din pieţele de capital.
În lipsa unui sistem bancar credibil, care să-şi permită atragerea banilor din piaţă oferind dobânzi real pozitive la depozite, cu un aur al cărui preţ se scufundă pe zi ce trece, cu o piaţă imobiliară care pare să nu-şi mai revină de la criza subprime, pe fondul manipulărilor statistice ale datelor macroeconomice reale, investitorii derutaţi de absenţa unei contraoferte credibile pentru protecţia sumelor de care dispun se aruncă orbeşte în piaţa de capital, acumulând acţiuni a căror valoare de piaţă nu mai este de mult timp realistă.
Numai că, dacă până acum cei mai „curajoşi” au marcat deja profituri consistente pe astfel de titluri, “noii” investitori par a dori să răspundă la o singură întrebare: De ce nu am încerca şi noi să mai “ciupim” ceva până la viitoarea corecţie? Întrebarea care se află însă pe buzele tuturor este: Când va veni aceasta şi cât de profundă va fi?
Fără a dori să ne erijăm în postura de prezicător, vom încerca, în cele ce urmează, să atragem atenţia asupra faptului că distanţa temporală până la următoarea corecţie nu este chiar atât de mare pe cât speră unii. Pentru aceasta vom apela la analiza corelaţiilor existente între doi indici specifici pieţelor de capital americane (ştiut fiind faptul că acestea dau “tonul” pe întreg mapamondul), unul fiind indicele S&P500, iar celălalt fiind VIX.
Pentru cei care nu ştiu, S&P 500 este un indice bursier care include 500 de companii publice mari, majoritatea americane, şi este realizat de compania de rating Standard & Poor’s, divizie a McGraw-Hill. Acesta a fost creat în 1950 şi a detronat indicele Dow Jones Industrial Average (DJA) din postura de indicele cel mai reprezentativ al pieţei bursiere americane, deoarece este format din cele mai reprezentative titluri din piaţă, iar valoarea sa ţine cont de capitalizarea bursieră a acestora. (În contrapartidă, DJA include doar 30 de companii, iar ponderarea acestora în cadrul indicelui nu se face nici în funcţie de capitalizarea bursieră şi nici de volatilitatea acestora, ci doar în raport cu preţul acţiunii).
În ceea ce priveşte indicele VIX, acesta este indicele de volatilitate (engl. CBOE Volatility Index – VIX), care calculează volatilitatea “aşteptată”, numită şi “implicată”, pe o perioadă de 30 de zile si este cunoscut de traderi ca şi “indicele fricii”, deoarece el reflectă, într-o anumită măsura, starea de spirit a investitorilor pe burse. Importanţa acestuia este dată de corelaţia inversă care există între VIX şi S&P500 şi care poate fi rezumată (sintetic) astfel:
– Oscilaţii ale VIX în jurul valorii de 18 reflectă un comportament tern al pieţei de acţiuni SUA, dar care nu este conştientă de pericolul de scădere a ei, care ar putea surveni şi ar invada în mod dezastruos acest calm aparent;
– O valoare a lui VIX cuprinsă între 18 şi 40 reflectă menţinerea trendului din perioada respectivă, trend care poate fi ascendent sau corectiv. Numai că, intersecţii ale graficului VIX cu cel al indicelui S&P500 semnalizează probabilitate crescută a inversării de trend şi din acest motiv jucătorii experimentaţi sunt atenţi la aceste semnale.
– Dacă VIX depăşeşte valoarea de 40 în situaţiile de frică extremă, aceasta poate duce chiar la panică dezastruoasă, care se poate concretiza în adevărate krachuri bursiere.