Berarii României: Bugetul statului a pierdut 155 de milioane de lei, în urma creşterii accizei la bere

Creşterea accizei la bere în 2013 se estimează că a condus la o diminuare cu 155 de milioane de lei a încasărilor bugetare din acciză şi TVA pentru bere, comparativ cu varianta în care acciza s-ar fi menţinut la nivelul anului 2012, a afirmat, marţi, directorul general al Asociaţiei Berarii României, Constantin Bratu, citând o analiză efectuată în acest sens de compania de consultanţă A.T. Kearney.

„Statul — Guvernul României — avea opţiunea la începutul anului trecut să păstreze nivelul de acciză sau „over the night” s-a gândit că ar fi bine să-l modifice cu 10%. Într-o analiză făcută de A.T. Kearney, reiese că statul, alegând această a doua opţiune, a pierdut 155 de milioane de lei la bugetul statului doar din două componente: componenta de acciză şi componenta de TVA. Din păcate, nici în valoare absolută la accize nu s-au încasat mai mulţi bani calculaţi la cursul de schimb, iar din TVA, din cauza contracţiei pieţei, scăderea este şi mai mare. 155 de milioane de lei sunt bani pe care statul român putea să îi aibă la nivelul anului trecut dacă decidea ca această piaţă să rămână cu nivelul de acciză aşa cum era el stabilit”, a explicat Bratu, într-o conferinţă de presă.

Potrivit acestuia, din cauza diminuării puterii de cumpărare a românilor, a creşterii accizei la bere, în condiţiile în care jumătate din preţul unei beri îl reprezintă taxele, şi a scăderii încrederii populaţiei în economia naţională, la care s-a adăugat o vreme mai puţin favorabilă consumului de bere, piaţa berii a scăzut în 2013 cu 10,3%, de la 18,2 milioane de hectolitri în 2012, la 16,3 milioane de hectolitri.

În acest context, Constantin Bratu a subliniat interdependenţa care există între industria berii şi celelalte sectoare.

„1,9 milioane de hectolitri de bere pe care noi nu i-am mai produs. Este o pierdere pentru noi, dar, dacă ar trebui să ne gândim la transportatori, de pildă, sunt 15.000 de tiruri care nu s-au mai încărcat anul trecut cu bere. Dacă ar fi să vizualizăm cele 15.000 de tiruri, avem cam 250 de kilometri. Imaginaţi-vă că vă duceţi acum, de 1 mai, la mare şi până pe A3 veţi găsi pe 250 de kilometri de tiruri trase pe dreapta. Imaginaţi-vă că 15.000 de şoferi de tiruri au trebuit să muncească mai puţin, ca o consecinţă a acestei decizii (de creştere a accizei — n.r.). Dacă vrei să ai venituri la buget mai mari trebuie să ai o fiscalitate adaptată bugetului tău. Din păcate, consecinţa s-a văzut, iar această consecinţă o putem analiza şi din punct de vedere al consumului per capita — 81 de litri de bere s-au consumat la nivelul anului 2013, similar nivelului 2005 — 2006 şi mult în urma celui realizat în 2008 (100 de litri pe cap de locuitor — n.r.)”, a precizat reprezentantul Asociaţiei.

Totuşi, 2013 a fost un an bun din perspectiva exporturilor, în condiţiile în care România a înregistrăm „nişte exporturi istorice”, cu 50% mai mari faţă de anul anterior.

„Aproximativ 2,5% la nivelul producţiei s-a exportat. Avem 350.000 de hectolitri, echivalentul a două fabrici mici de bere, aşa cum sunt definite de Codul Fiscal. Și importurile au crescut, dar într-un ritm mult mai mic faţă de exporturi. Am ajuns să importăm aproximativ 540.000 de hectolitri de bere, cu o rată de creştere de numai 25%”, a explicat Bratu.

Însă, directorul general al Asociaţiei Berarii României a atras atenţia că dacă reprezentanţii industriei nu vor reuşi să convingă autorităţile „că lecţia din anul 2013 nu trebuie să se mai repete”, există posibilitatea ca aceste date privind importurile să ajungă la nivelul mediei europene, care este în jur de 12%.

Pentru a sublinia importanţa sectorului, Bratu a făcut o comparaţie şi cu alte băuturi, citând date ale Institutului Naţional de Statistică. De exemplu, dacă România a exportat anul trecut bere în valoare de 17 milioane de euro, la vin, o categorie favorizată, potrivit reprezentantului producătorilor de bere, care beneficiază de foarte multe subvenţii din partea statului pentru a promova exporturile, acestea au fost doar cu 2 milioane de euro mai mari decât industria berii, respectiv de 19 milioane de euro.

La importuri, România a adus în ţară bere de circa 28 milioane de euro, iar vin de 40 de milioane de euro, deci cu 40% mai mult.

La categoria băuturilor alcoolice spirtoase, importurile au fost de circa 55 milioane de euro, iar la ape şi soft drink-uri de aproape 60 de milioane de euro.

„Este important să ai o producţie în ţara ta, este important să produci cât mai mult în această ţară, pentru că aici rămâne valoarea adăugată. Dacă, prin măsurile luate, acest dezechilibru se produce, sunt foarte multe ţări care doresc ca produsele lor să fie pe această piaţă. Nu e rău, dar ele trebuie să fie la un nivel cât mai mic, astfel încât cei care vom avea de lucru în această ţară să fim noi”, a subliniat Constantin Bratu. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata