Căluşul, dans ritualic intrat în patrimoniul imaterial UNESCO

„Jocul călușarilor stă înaintea tuturor celorlalte jocuri populare, are și funcții rituale și se poate vorbi la acest obicei despre un sincretism al artelor, prin îmbinarea muzicii cu dansul și teatrul popular cu măști. Jucătorii, călușarii sunt întotdeauna în număr fără soț (7-9), cel mai bun dintre ei fiind numit vătaf sau conducător de joc”, spune etnograful Elena Deleanu. Călușarii poartă costume populare specifice: opinci, pantaloni albi și cămăși cusute cu alb, negru și roșu, iar pe cap poartă pălării cu panglici și mărgele colorate. Costumele albe ale călușarilor sunt împodobite cu bete colorate, batiste cusute în casă.

Din recuzita călușarilor face parte și steagul, o prăjină lungă de patru-cinci metri, în vârful căreia se leagă plante (usturoi, pelin, spice de grâu) și un prosop cusut, în care se pune sare. Steagul se poartă de călușari tot timpul jocului.

Nelipsit din mijlocul jocului este ‘mutul’, omul mascat, care poartă haine de femeie și își vopsește fața sau și-o acoperă cu o mască. El ține în mână un bici, pentru alungarea duhurilor rele și are un rol foarte important în mijlocul călușarilor, pentru că intervine gesticulând și mișcându-se hazliu, lăsând astfel un timp de repaus jucătorilor.

Explicația apariției mutului în jocul călușeresc este, conform specialiștilor în etnografie, aceea că, având în vedere că obiceiul se practică vara, în perioada marilor călduri, și că mișcările jocului sunt foarte repezi, atunci când călușarii dădeau semne de oboseală, intervenea acesta cu diferite mișcări hazlii, iar jucătorii aveau astfel posibilitatea unui scurt repaus.

Dansul călușarilor se desfășoară numai în curțile sătenilor care îi recompensează după joc cu bani sau diverse bunuri, mâncare și băutură. Se consideră că prezența călușarilor va aduce sătenilor noroc, îi va feri de boli și de spiritele malefice. Fetele și femeile încearcă să fure sau să cumpere din pelinul și usturoiul pe care călușarii îl poartă la brâu, pentru a se asigura că soții sau iubiții lor nu le vor părăsi.

Călușarii poartă la brâu și batiste aparținând fetelor ce doresc să se mărite, în credința că după ce le vor fi înapoiate vor avea mai mult noroc.

Călușul este practicat numai de Rusalii, timp de trei zile, cât ținea în vechime sărbătoarea, și în această perioadă, conform tradiției, sunt interzise muncile la câmp sau activitățile în gospodărie, oamenii merg la biserică, ascultă slujbele religioase și în vechime purtau cu ei în permanență pelin și usturoi. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata