Castrele romane din Vâlcea rezistă tot mai greu sub „asediul” nepăsării

”Stăpânirea romană în Dacia a fost un izvor de ordine şi propăşire”, spunea Nicolae Iorga, însă păstrarea moştenirii romane pare că nu mai interesează pe nimeni, cel puţin în judeţul Vâlcea, unde celebrele castre antice de pe râul Olt par condamnate, încet dar sigur, la dispariţie.

Teritoriul actualului judeţ a beneficiat de cel mai complex şi mai lung lanţ de fortificaţii romane — Limes Alutanus, „Graniţa de pe Olt”, similar la scară redusă, celebrei Liniei Maginot franceze. Despre ce este vorba? Despre un lanţ de castre romane întinse pe cursul Oltului, din zona actualei comune Ioneşti până la Câineni, care apăra graniţa estică a Imperiului, în anii 150-200, când romanii se retrăseseră în bazinul Olteniei.

Castrele romane din Vâlcea, amintite în ‘Tabula Peutingeriana’ (o copie făcută în secolul al XII-lea după o veche hartă romană din secolele II-III prelucrată de Konrad Peutinger) sunt Pons Vetus (Câineni), Praetorium I şi II (Racoviţa), Arutela (Călimăneşti), Castra Traiana (Sânbotin), Pons Aluti (Ioneştii Govorei). Acestora se adaugă castrele de la Rădăcineşti şi Titeşti care flanchează Muntele Cozia pe versantul de est.

”Peste tot în lume turismul se face în jurul unor artefacte, în jurul unor vestigii, mai mult sau mai puţin importante, iar Vâlcea ar putea câştiga înzecit dacă cele care vor fi descrise mai jos ar sensibiliza exact uşile şi urechile celor care au puterea şi resursele de a le pune în lumină”, spune prof. Ligia Rizea, consultant pe probleme de patrimoniu la Direcţia pentru Cultură Vâlcea.

Judeţul cuprinde două aşezări romane de tip cetate — Rusidava şi Buridava. Prima aşezare este încă o mare enigmă, arheologii o caută de zeci de ani undeva la limita dintre judeţele Olt şi Vâlcea. În schimb Buridava, fost port al antichităţii pe râul Olt, având 10.000 de locuitori, se află în sudul Râmnicului, unde există chiar şi un amfiteatru, dar care nu poate fi scos la lumină, el aflându-se în prezent pe suprafaţa a nu mai puţin de 10 gospodării.

În timp ce castrul de la Ioneşti a dispărut sub vatra comunei, celelalte, printr-un miracol, mai pot fi azi zărite, dar dacă nu se va întâmpla nimic în cazul lor, în maxim 10 ani, acestea vor fi uitate, şterse complet de pe hartă…

”Castra Traiana” de la Sânbotin — Dăieşti construit iniţial, aşa cum arată şi numele său, în vremea împăratului Traian, a reprezentat punctul cel mai înaintat al pătrunderii romane pe Valea Oltului. Între anii 137 — 138 a fost refăcut de împăratul Hadrian. Castrul este poziţionat în marginea comunei, fiind acum acoperit de sălcii şi gunoi, devenind nici mai mult nici mai puţin zonă de picnic. Autorităţile ridică din umeri, spun că ştiu de ‘cetate’, dar dacă pe cei ‘de la Cultură’ nu-i interesează, ce ar putea face ei? Castrul lui Traian păstrează meterezele, drumul spre terme şi chiar baza unui stâlp de apărare, restul se află sub vegetaţie. O casă mare a răsărit lângă, iar localnicii sunt de-a dreptul supăraţi de prezenţa acestor ”ruine”, pentru că nu primesc autorizaţii şi nu pot să-şi construiască nimic în zonă.

‘Mulţi ar dori poate să fie excavate aceste ruine’, ne spune Ligia Rizea.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata