„Cireşii spaţiali” au înflorit cu 6 ani mai devreme decât în mod normal

Cireşii japonezi răsăriţi din sâmburi care au petrecut câteva luni pe Staţia Spaţială Internaţională au înflorit cu 6 ani mai devreme decât ceilalţi pomi din specia lor, iar florile acestora au o înfăţişare diferită decât în mod normal. Oamenii de ştiinţă nu au încă o explicaţie pentru fenomenele ieşite din comun, scrie yahoonews.ro.

În perioada 2008-2009, astronauţii japonezi au luat cu ei pe Staţia Spaţială Internaţională sute de seminţe de cires. Ulterior acestea au fost plantate în mai multe locuri de pe teritoriul Japoniei. Aproximativ 265 de seminţe au fost luate de la un cireş bătrân, aflat lângă un templu budist din Gifu, zona centrală a Japoniei, cireş despre care se crede că are 1250 de ani.

Una dintre seminţele care au ajuns în spaţiu a fost plantată în apropierea templului. Aceasta a încolţit şi a crescut mai repede decât altele din specia sa (care nu au ajuns în spaţiu). Acum, la doar patru ani, pomul a înflorit, deşi arborii de acest tip înfloresc abia după 10 ani de la plantare. „Seminţele spaţiale” au fost plantate în 14 zone diferite din Japonia şi deja în 4 dintre ele cireşii au înflorit. Mai mult, cel puţin într-un caz, florile cireşilor tineri arată puţin diferit de cele ale speciei (conţin mai puţine petale).

Evoluţia sâmburilor a uimit călugării budişti şi oamenii de ştiinţă deopotrivă, relatează popsci.com. Proiectul „seminţelor spaţiale” nu a avut neapărat un scop ştiinţific, ci mai degrabă unul educativ şi cultural, îndemnându-i pe copii să adune semniţe şi să înveţe cum cresc copacii şi cum trăiesc după întoarcerea din spaţiu, a declarat Miho Tomioka, un purtator de cuvant al organizatorilor proiectului. De aceea, spun oamenii de ştiinţă, nici nu au fost plantate seminţe „de control” pentru a contrasta cu cele plimbate în spaţiu.

Cauza înfloririi timpurii este un mister. Se presupune că „expunerea la razele cosmice puternice a accelerat procesul de germinare şi de creştere, în general”, a declarat Kaori Tomita-Yokotani, un fiziolog de plante de la Universitatea din Tsukuba, care a luat parte la proiect. Însă „din punct de vedere ştiinţific, putem spune doar că nu ştim de ce”, a adăugat cercetătorul.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata