Crimeea – care este miza reală a conflictului?

Pe 1 martie, în contextul tensiunilor din Crimeea, la solicitarea preşedintelui rus Vladimir Putin, Consiliul Federaţiei Ruse a aprobat intervenţia armată pe teritoriul Ucrainei a forţelor ruse. Luate prin surprindere, Europa şi SUA nu au reuşit să dea o replică convingătoare ţarului de la Kremlin, mulţumindu-se doar să-l ameninţe cu sistare proximei reuniuni G8 care ar trebui să aibă loc în iunie la Soci. Pe cale de consecinţă, conflictul ucrainean a produs o adevărată undă de şoc în întreaga lume, pieţele financiare (şi nu numai) intrând în trepidaţie.

Dănuţ Dudu

 

  • Panică pe pieţele financiare internaţionale

Prima care a reacţionat la decizia Kremlinului a fost bursa rusă care a scăzut cu 9% după votul parlamentului rus. În acelaşi timp, rubla rusă a atins cel mai scăzut nivel istoric în raport cu dolarul american, ceea ce a obligat Banca Centrală a Rusiei să anunţe o creştere neaşteptată a dobânzii de referinţă de la 5,5% la 7%.

Chiar dacă aceasta a fost caracterizată ca fiind “temporară” mişcarea Băncii Rusiei subliniază încercarea disperată a acesteia de a contracara efectul deciziilor luate de Duma rusă, de a calmă şi asigură “stabilitatea financiară” a pieţei financiare ruse.

“Decizia este destinată combaterii riscurilor inflaţioniste şi a celor referitoare la stabilitatea financiară legate de creşterea volatilităţii din ultima perioadă a pieţelor financiare” explică decizia de acum Banca Rusiei, deşi în mod normal următoarea şedinţă de dobândă era stabilită pentru 14 martie.

În ciuda acestui efort, la deschiderea şedinţei de tranzacţionare din 3 martie, principalii indici bursieri ai pieţei muscovite, Micex şi RTS, se prăbuşeau cu 7,81%, respectiv 9,05%. În acelaşi timp, rubla îşi continuă traseul de depreciere în faţa monedei unice atingând, pentru prima oară în istoria sa, paritatea de 51,2 ruble/Euro.

Simultan, dolarul urcă la 37,0005 ruble depăşind astfel recordul înregistrat în perioada crizei din 2007-2009.  În acelaşi timp, pieţele bursiere europene debutau cu pierderi consistente, care până la prânz atingeau valori cuprinse între -1,53% în Belgia şi – 2,76% în Germania.

Nici piaţa de la Bucureşti nu a fost scutită de corecţie, astfel încât, la mijlocul şedinţei de tranzacţionare, corecţiile înregistrate erau cuprinse între – 2,21% (BET-NG) şi – 3,84% (BET-FI).

Aceste corecţii globale ale pieţelor financiare erau anunţate încă din săptămâna precedentă când analiştii atrăgeau atenţia asupra posibilităţii escaladării tensiunilor din Ucraina şi reprezintă răspunsul investitorilor la imixtiunea rusă în zona Crimeeii.

Investitorii sunt neliniştiţi de faptul că Ucraina este vulnerabilă în faţa Kremlinului mai ales în ceea ce priveşte datoriile legate de neachitarea gazului furnizat de Rusia. O situaţie care ar putea provoca pierderi grele sistemului bancar rus profund implicat în acest contract. Asta în condiţiile în care escaladarea situaţiei de la Kiev a permis să caracterizeze noilor autorităţi ucrainene că ceea ce se întâmpla în Crimeea este o declaraţie de război.

Chiar dacă investitorii sunt sceptici în ceea ce priveşte escaladarea situaţiei până la un conflict armat, pieţele financiare îşi pun întrebări legate de posibilitatea Occidentului de a impune sancţiuni economice Rusiei în condiţiile în care Ucraina depinde de gazul rus.

Pe de altă parte şi Rusia la rândul său depinde de capitalurile şi investiţiile occidentale deoarece, de exemplu, gigantul Gazprom îşi bazează o mare parte a profitului pe exporturile către Europa. Drept urmare, în debutul şedinţei de tranzacţionare din 3 martie, titlurile Gazprom se depreciau cu nu mai puţin de 11,5%.

În ceea ce priveşte sistemul bancar rus, acesta a fost, la rândul său, sever sancţionat de către investitori care în debutul aceleiaşi şedinţe au determinat prăbuşirea preţului acţiunilor celor mai mari bănci din Rusia (Sberbank şi VTB) cu peste 11%.

De asemenea, influenţat de situaţia din Crimeea, preţul petrolului american şi a celui din Marea Nordului au câştigat în prima parte a reşedinţei din 3 martie peste un procent punând presiune suplimentară pe pieţele financiare.

Practic, după închiderea precedentă de 108,94 $/baril, preţul petrolului a deschis şedinţa la valoarea de 111 $/baril (o apreciere de 1,89%) atingând în scurt timp maximul zilei de 112.37$/baril, ceea ce reprezintă un salt de nu mai puţin de 3,15%.

Pentru a putea explicita reacţia aparent exagerată a pieţelor financiare ca urmare a intenţiei Kremlinului de a reintegra peninsula Crimeea în arealul geografic controlat de Rusia, trebuie să facem apel atât la datele istorice, cât şi la cele socio-economice. Asta deoarece Duma rusă a invocat în sprijinul deciziei de intervenţie militară în Crimeea faptul că peninsula ce aparţine administrativ de Kiev este populată într-o proporţie covârşitoare de către populaţia rusă.

O situaţie similară cu cea de acum ceva timp, când în urma unei intervenţii similare, s-a reuşit recunoaşterea independenţei celor două regiuni georgiene pro-ruse Osetia de Sud şi Abhazia prin desfăşurarea în aceste regiuni a mii de soldaţi ruşi. Un scenariu relativ uşor de pus în practică de către Kremlin care deţine în Crimeea o puternică bază militară la Sevastopol, precum şi o importantă forţa năvală ce controlează regiunea Marii Negre.

Pe de altă parte pe frontul economic, noul ministru de finanţe ucrainean, Oleksander Chlapak, se arată destul de sceptic în ceea ce priveşte faptul că Kiev-ul va primi înainte de 1 aprilie ajutorul financiar de cel puţin 15 miliarde $ (aproximativ 11 miliarde euro) solicitat Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Asta în condiţiile în care Gazprom a anunţat că Ucraina ar putea pierde discountul de care beneficiază din decembrie, referitor la preţul gazului importat din Rusia. Motivul? Neplata facturilor care cumulate totalizează – conform unui oficial al Ministerului rus al Energiei nu mai puţin de 1,12 miliarde euro.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata