Numită de către medici „boala secolului XXI”, se estimează că în 2-3 decenii, această afecţiune va devansa ca răspândire şi gravitate afecţiunile cele mai periculoase.
În ţara noastră se estimează a fi în prezent peste 2 milioane de persoane afectate de depresie, din cauza incapacităţii lor de adaptare la greutăţile sociale. Dacă o persoană nu poate depăşi unele stări negative tranzitorii timp de două săptămâni, ea ar putea să sufere de o formă de depresie. A ne simti abătuţi sau descurajaţi din când în când este uman, este o emoţie cu care toţi ne confruntăm.
Adevărata depresie apare însă atunci când tristeţea devine permanentă, putând apărea, de asemenea, sentimente negative precum pesimism, anxietate, descurajare.
Având un impact mai puternic decât o scădere temporară de energie, depresia poate avea un impact semnificativ asupra motivaţiei de a trăi, asupra capacităţii de acţiune, asupra stării generale de sănătate.
Specialiştii consideră că depresia poate să apară la orice vârstă. Multe persoane din cele afectate de depresie sunt tentate să-şi caute refugiul în alcool, tutun sau chiar droguri. Acestea pot să îmbunătăţească pe moment starea de spirit, însă este doar o păcăleală care de multe ori se poate sfârşi tragic. Celula nervoasă este influenţată în mod negativ de acţiunea tutunului şi a drogurilor, devenind slăbită şi epuizată, iar astfel starea depresivă devine cronică.
Este foarte important ca odată diagnosticată depresia să se încerce terapii neinvazive, naturiste, care să ajute atât corpul, cât şi sufletul celui care suferă. Este esenţial ca pacientul, împreună cu un terapeut avizat să ajungă la cauzele emoţionale care au determinat această suferinţă, să acţioneze direct asupra lor prin terapii specifice.
Vindecarea emoţională a celui în cauză va determina anihilarea unui balast de emoţii negative perturbatoare care împovărau pacientul, ajutându-l să renască şi să se bucure cu adevărat de viaţă.
- Simptome ale depresiei
Principalele simptome ale depresiei sunt pierderea interesului sau a plăcerii în efectuarea activităţilor cotidiene, sentimentele de disperare sau tristeţe asociate cu oboseală, scăderea energiei, dezinteres, descurajare şi fixarea asupra aceloraşi idei. În general persoana care suferă de depresie refuză un ajutor specializat, aşteptând ca ceilalţi să se schimbe. Are un somn dificil sau suferă de insomnii.
Scala Montgomery Asberg întocmită de terapeuţi indică mai multe criterii de evaluare a depresiei:
– lipsă totală de interes faţă de aproape orice activitate care înainte făcea plăcere, la care se adaugă un sentiment sfâşietor de gol interior şi letargie;
-stare de tristeţe interioară profundă – persoana în cauză se simte lipsită de ajutor, deznădăjduită, nu mai are nicio speranţă;
–irascibilitate;
-sentimentul inutilităţii;
-incapacitate de a se concentra, de a gândi şi a lua decizii;
-gânduri pesimiste, idei de vinovăţie şi autocenzurare, complexe de inferioritate şi remuşcări faţă de acte considerate reprobabile sau faţă de „păcate”;
-idei şi planuri preparative pentru sinucidere; depresivii ajung să creadă în mod greşit că viaţa nu mai merită trăită, şi nu de puţine ori tentativele de sinucidere le reuşesc;
-reducerea duratei şi a profunzimii somnului;
-modificări vizibile ale poftei de mâncare;
-lipsă de energie, astenie, oboseală, lasitudine (senzaţie de oboseală, plictiseală).
Dacă aceste tulburări persistă sau se intensifică în timp, atunci se pune problema unui dezechilibru serios şi este indicat să se urmeze cât mai repede un tratament de specialitate.