Dobrogea – cel mai mare parc eolian din Europa Centrală şi de Est

Dobrogea a devenit cel mai mare parc eolian din Europa Centrală și de Est, județul Constanța fiind împânzit cu sute de turbine, ce au o putere de 2,5MW, în zone precum Cogealac, Fântânele, Peștera, Independența, Chirnogeni, Siliștea, Târgușor, Crucea.

Vânturile din Dobrogea și prețul ridicat al energiei electrice continuă să atragă investițiile în parcuri eoliene, cu toate că a început să apară problema lipsei infrastructurii de transport a energiei produse. În aceste condiții, specialiști în domeniu atrag atenția că investițiile în parcuri eoliene ar trebui stopate în zona Dobrogei.

Unul dintre cele mai mari parcuri eoliene funcționale din județul Constanța este în zona Cogealac-Fântânele, cu 240 de turbine și o capacitate totală instalată de 600 MW, în condițiile în care un reactor al Centralei Nuclearo-Electrice Cernavodă are puterea electrică de circa 700 MW.

La Peștera, conform primarului comunei, Valentin Vrabie, funcționează un parc eolian format din 30 de turbine, pentru alte 270 existând autorizații de construire.

Investitorii în parcurile eoliene din Dobrogea sunt companii, în general cu capital străin, din Cehia, Spania, Portugalia, Germania, Franța și alte țări europene.

Potrivit directorului executiv al Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură (CCINA) Constanța, Dănuț Jugănaru, în Dobrogea este vorba de un surplus de energie produsă prin forța vântului, care nu ar mai putea fi preluat de sistemul energetic național.

„Din informațiile pe care le avem noi, în această zonă din România, adunând toate parcurile, este deja cel mai mare parc eolian din Europa Centrală și de Est. (…) Problema care se pune însă este dacă ar mai putea fi extinse aceste parcuri eoliene cu noi investiții, în măsura în care Transelectrica mai poate sau nu să absoarbă în sistemul energetic național noi surse de energie eoliană. Se pare că și-a atins maximul referitor la cât poate sistemul nostru național să preia”, a declarat reprezentantul CCINA.

Potrivit acestuia, situația este „mult mai delicată” și nu se referă strict la producția de energie eoliană, ci la întregul sistem energetic național.

„Trebuie văzut, în contextul celorlalte surse producătoare de energie din România, ce înseamnă Centrala Nuclear-Electrică Cernavodă cu cele două reactoare, ce înseamnă Hidroelectrica, ce înseamnă celelalte centrale pe cărbune, pe gaze și așa mai departe. În contextul în care avem mari probleme cu furnizarea de gaze, iată ce se întâmplă în Ucraina referitor la livrarea de gaze (…) și s-ar putea să avem probleme și noi pe viitor, să fie prea scumpe gazele de import. Sigur că ar trebui să se mai folosească foarte puțin gazele în producția de energie electrică în România. Ar trebui să mergem pe un alt mixt, din care să excludem pe cât se poate gazele pentru că, atât cât importăm, 25% — 30%, sunt totuși gaze de import scumpe. Până când vom ajunge să exploatăm în Marea Neagră suficient de multe gaze care se pare că s-au găsit, până când se va ajunge la exploatarea gazelor de șist în România, dacă se vor găsi până la urmă. (…) Ați văzut ce s-a întâmplat în Polonia, așteptările au fost foarte mari de la gazele de șișt, ca până la urmă unele companii mari din vest să se retragă pentru că au constatat că erau mult mai puține rezervele. (…) Deci este o problemă, mult mai delicată, a întregului sistem energetic național”, a menționat Jugănaru.

Un proiect care ar putea fi viabil pentru exportarea de energie electrică din România către Turcia este cel prezentat de autoritățile române și care se referă la construirea, prin Marea Neagră, a unui cablu submarin de transport.

„Avem de multe ori surplus de energie electrică pe care nu avem cum să-l exportăm, pentru că nu avem conexiunile necesare, cabluri… Se tot discută de acel cablu care ar trebui să ducă energie electrică din România în Turcia, subteran, prin fundul Mării Negre. Turcia, de exemplu, are nevoie de energie electrică, ar putea cumpăra de la noi dacă noi am putea-o livra așa cum trebuie, pe un cablu suficient de puternic”, a afirmat directorul executiv al CCINA Constanța.

Conform acestuia, în țara noastră consumul de energie electrică este în scădere, în primul rând din cauza diminuării activității industriale, situație care, cumulată cu imposibilitatea țării noastre de a exporta energie, nu poate duce la continuarea creșterii investițiilor în parcurile eoliene din Dobrogea.

„Pe de o parte, avem o scădere a consumului de energie electrică, iar pe de alta, încercăm să facem producție cât mai mare, de exemplu din eoliene. Nu putem face decât un echilibru. Până când nu avem posibilitatea, acea supapă de export, nu putem să producem mai mult, ca să ajungă pentru … cine? Pentru un consumator care este în scădere?”, a spus Dănuț Jugănaru.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata