Dobrogea – cel mai mare parc eolian din Europa Centrală şi de Est

În județul Constanța, un alt producător de energie este Centrala Nuclearo-Electrică Cernavodă, unitate ale cărei două reactoare asigură circa 18% din consumul de energie electrică al țării.

Prima unitate a centralei a intrat în funcțiune în 1996 și are o putere electrică instalată de aproximativ 700 MW. Cea de a doua unitate este funcțională din 2007.

Planul inițial al CNE Cernavodă, conceput în 1980, prevedea construirea a cinci reactoare.

În situații extreme, când apa de răcire nu mai poate fi pompată în instalațiile de răcire din cauza scăderii accentuate a nivelului Dunării, reactoarele centralei nucleare trebuie oprite.

În prezent, autoritățile fac demersuri pentru găsirea investitorilor care să finalizeze lucrările de construire a reactoarelor numerele trei și patru.

Directorul executiv al CCINA Constanța susține că peste circa 10 ani, primul reactor al CNE Cernavodă își termină ciclul de funcționare pentru care a fost proiectat și trebuie decis dacă va fi reabilitat sau dacă se va construi o unitate nouă.

„Dacă ar veni investitorii de mult căutați să facă reactoarele 3 și 4 la Cernavodă, ce facem? Că ar însemna și mai multă producție de energie electrică. (…) Să nu uităm însă că în circa 10 ani, primul reactor de la Cernavodă își îndeplinește ciclul de viață pentru care a fost proiectat. Și atunci problema se pune … Ce facem? Cheltuim foarte mulți bani ca să-l modernizăm dacă se poate sau facem un reactor nou? Și deci, încet, încet, ar trebui înlocuite cele două reactoare vechi de la Cernavodă cu altele noi”, a afirmat Dănuț Jugănaru.

Din punctul acestuia de vedere, un subiect delicat este și cel al producerii energiei electrice prin utilizarea panourilor fotovoltaice, dând drept exemplu un parc fotovoltaic din apropierea autostrăzii Constanța — București, construit unde nu ar fi trebuit, adică pe un teren agricol.

„La un moment dat s-a putut în România, așa cum s-a întâmplat și în alte țări ale lumii, ca aceste panouri să fie montate cam oriunde a dorit investitorul. Este o problemă de securitate alimentară dacă vreți. Nu trebuie să poată fi amplasate noile dezvoltări de parcuri fotovoltaice pe teren agricol de calitate bună, ci pe acele terenuri sterpe, cu mici posibilități de a avea producție agricolă. Și atunci, se limitează și posibilitățile de extindere în România a producerii energie fotovoltaică, care este una foarte curată de altfel, dar nu este ieftină”, a spus Jugănaru.

Pentru energia regenerabilă produsă în țara noastră în 2013, Transelectrica a emis pentru producători 10,1 milioane de certificate verzi, potrivit datelor postate pe site-ul OPCOM, operatorul pieței de energie electrică.

Producția de energie regenerabilă a ajuns la un nivel-record la finele anului trecut, când capacitatea totală a proiectelor existente în sistem a atins 4.255 de MW, fiind cu 82% mai mare decât la sfârșitul anului 2012, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE).

Producătorii de energie regenerabilă primesc subvenții sub forma certificatelor verzi, pe care le plătesc toți consumatorii, inclusiv cei casnici, și care sunt reliefate separat în factura lunară la electricitate.

România și-a asumat ca 24% din consumul de electricitate din anul 2020 să provină din surse regenerabile, însă ANRE a anunțat că această țintă a fost deja atinsă la 1 ianuarie 2014.

Pentru a tempera creșterea facturilor, Guvernul a decis, pe 1 iulie 2013, să amâne pentru perioada 2017 — 2020 acordarea unui număr de certificate verzi.

„România, deocamdată, este țara care și-a permis luxul să acorde cel mai mare număr de certificate verzi, față de ceea ce se întâmplă în alte țări, ceea ce duce până la urmă la un aspect extrem de neplăcut pentru noi toți în calitate de consumatori. Toate aceste certificate verzi plătite se vor regăsi în facturile noastre de consumatori de energie electrică. Ceea ce nu este bine (…) pe de o parte dorința aceasta de a avea o pondere cât mai mare a energiei verzi trebuie împăcată cu o ținere sub control a costurilor, astfel încât populația să nu fie nevoită să suporte o factură mai încărcată. Este un subiect sensibil”, a afirmat Dănuț Jugănar (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

u.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata