Femei românce care au făcut pionierat (II)

Elena Densuşianu – Puşcariu (3 mart. 1875-1966) a fost prima femeie profesor universitar în domeniul medical din România. S-a înscris la Facultatea de Medicină din Iaşi, susţinând teza de doctorat, în 1899, devenind astfel prima femeie doctor în medicină din România.

A ocupat funcţiile de preparator la Laboratorul de Anatomie Patologică al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, medic secundar al Eforiei, medic secundar al Spitalului „Sf. Spiridon” din Iaşi, docent în oftalmologie al Facultăţilor de Medicină din Iaşi şi Bucureşti, şef de clinică la „Clinica Oftalmologică” şi, din 1920, şef al Clinicii de Oftalmologie din Iaşi şi profesor la Facultatea de Medicină.

A fost membră a Societăţilor de Oftalmologie din Anglia, Franţa şi Italia. A publicat, în ţară sau în străinătate, peste 100 de lucrări de specialitate ca unic autor sau în colaborare cu personalităţi din lumea medicinei, precum Victor Babeş sau Gheorghe Marinescu. A avut şi preocupări artistice, fiind scriitoare, artist plastic şi traducătoare.

Cecilia Cuţescu — Storck (14 mart.1879-1969) a fost prima femeie profesor universitar în învăţământul de artă din Europa. A studiat pictura în Germania, la Damenakademie, din München, şi apoi în Franţa, la École des Beaux-Arts, din Paris, deschizând expoziţii personale încă înainte de absolvire.

Împreună cu artistele Olga Greceanu şi Nina Arbore, a fondat ”Asociaţia femeilor pictore şi sculptore”, devenind una dintre promotoarele artei feminine româneşti şi participând apoi în mod activ la toate expoziţiile şi manifestaţiile organizate de această asociaţie. Tot în acelaşi an, a devenit profesoară la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti. În 1933 a realizat fresca intitulată ”Istoria negoţului românesc”, care se află în aula Academiei de Studii Economice din Bucureşti, şi lucrarea „Agricultura, industria şi comerţul”, aflată în holul de onoare al Băncii Marmorosch-Blank. În 1937 a fost aleasă preşedintă a Sindicatului de Arte Frumoase, iar în 1943 a publicat cartea autobiografică „Fresca unei vieţi”, volum întregit şi revizuit sub titlul „O viaţă dedicată artei” (1966).
***

Maria Cuţarida Crăţunescu (10 febr. 1857 — 16 nov.1916) a fost prima femeie medic din România. În 1884, la Paris, a devenit doctor în medicină, obţinând calificativul „Magna cum laude”.

Pentru rezultatele deosebite i-au fost dedicate articole în ziarele vremii, precum „Pressa” sau „Românul”. În ţară şi-a deschis o clinică particulară. A înfiinţat Societatea Materna, ce a jucat un rol foarte important în ajutarea copiilor săraci. Doi ani mai târziu a fost înfiinţată prima creşă din ţară, la Fabrica de Tutun din Bucureşti, asigurând consultaţii pentru cele 2.000 de femei care munceau în această fabrică.

A prezentat în 1900, la Congresul acţiunilor feministe, de la Paris, lucrarea intitulată „Munca femeii în România„. A realizat o evidenţă a femeilor care deţineau titluri academice, demonstrând contribuţia femeilor la creşterea numărului de intelectuali români.  (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata