Femei românce care au făcut pionierat (III)

Marta Trancu-Rainer (25 sept. 1875 – 9 ian.1950) a fost prima femeie chirurg din România. A absolvit Facultatea de Medicină din Iaşi şi a urmat un curs de specializare la Spitalul Colţea din Bucureşti. A fost căsătorită cu anatomistul şi antropologul Francisc I. Rainer, întemeietorul Institutului de Antropologie din România.

A fost medic militar în timpul Primului Război Mondial, mobilizată cu gradul de maior, realizând intervenţii chirurgicale.

A condus trei spitale militare — Spitalul ”Colţea”, cel al ”Școlii de Poduri şi Șosele” şi ”Spitalul de Chirurgie” instalat în Palatul Regal. În 1935 a fost aleasă membru Academia de Medicină. A activat în paralel şi ca profesor universitar şi tot în 1935 a fost aleasă şi membru de onoare a Societăţii de Biologie din Bucureşti.

***

Sofia Ionescu (25 apr. 1920 — 21 mart. 2008) a fost prima femeie neurochirurg din lume.

Anul 1944, în ciuda cumplitelor dezastre provocate de război, a însemnat un moment decisiv în cariera Sofiei Ionescu. Tânără studentă pe atunci, ea a operat un copil grav rănit într-un bombardament din Bucureşti, salvându-i viaţa. În 1945, şi-a susţinut doctoratul în medicină şi chirurgie. În acelaşi an s-a căsătorit cu doctorul Ionel Ionescu, secundar neurochirurg, cu care a avut doi copii.

A fost neurochirurg la Spitalul Nr. 9, formând o echipă extraordinară alături de soţul său şi de Constantin Arseni, sub îndrumarea lui Dimitrie Bagdasar. Împreună au format prima echipă neurologică din România, numită mai târziu „echipa de aur”, care a contribuit la dezvoltarea de neurochirurgie din România. A realizat operaţii pe măduva spinării şi pe creier, remarcându-se şi prin lucrările ştiinţifice apărute în numeroase publicaţii internaţionale de prestigiu.

***

Virgina Maria Andreescu — Haret (21 iun. 1894 — 6 mai 1962) a fost prima femeie arhitect din lume. A absolvit Școala Superioară de Arhitectură din Bucureşti, unde a intrat prima pe listele de candidaţi, şi Artele Frumoase, terminând studiile în 1919. A lucrat ca arhitect inspector în serviciul tehnic al Ministerului Educaţiei Naţionale (1923-1947).

De numele ei se leagă ridicarea unor clădiri din Capitală, operele sale cele mai importante fiind o serie de blocuri pe Calea Victoriei, printre primele la care s-a folosit betonul armat, pavilionul administrativ şi dependinţele subterane ale aeroportului Băneasa, liceele „Cantemir Vodă” (1915-1933) şi „Gheorghe Șincai” (1924-1942), precum şi unele vile particulare, între care şi Casa Haret.

Virginia Andreescu-Haret a fost recunoscută ca prima femeie arhitect din lume de către Congresul XVI de Istorie a Știinţei (Bucureşti, 1981). (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata