Horezu – loc al valorilor spirituale ale vâlcenilor

„Inovațiile arhitecturii brâncovenești trebuie să fie căutate în modul de elaborare a formelor, în proporții, în importanța acordată pridvoarelor și în plastica decorativă. Arhitectura brâncovenească este o sinteză artistică, din care s-a închegat o nouă expresie stilistică, contopind tradițiile autohtone muntenești, elemente ale goticului moldovenesc, elemente renascentiste și baroce, provenite din surse diverse, atât dinspre Occident cât și din Orient”, afirmă dr. Ioana Ene, istoric de artă.

Șantierul deschis de Constantin Brâncoveanu la Hurezi a fost unul de anvergură. Cuprindea echipe de meșteri: zidari, conduși de vătaful Manea; pietrari, șeful echipei fiind Vucașin Caragea; lemnari conduși de Istrate lemnarul; zugravi coordonați de grecul Constantinos. Lucrările au fost coordonate de marele stolnic Pârvu Cantacuzino, iar după moartea acestuia, în 1692, de marele armaș Cernica Știrbei.

„Echipa de zugravi de la Hurezi reunea pictorii de frescă și de icoane cu cel mai bun renume în epocă precum zugravii Ioan, Andrei, Stan, Neagoe, Ioachim, Preda, Marin, Nicolae, Iosif, Ioan ș.a. Atmosfera artistică de la Hurezi trebuie să fi semănat destul de mult cu cea de la o academie de artă, chiar dacă protagoniștii își spuneau zugravi. Astfel, la Hurezi s-a cristalizat stilistic pictura brâncovenească, iar, între altele, ceea ce recomandă Vâlcea ca destinație turistică de prim rang este faptul că are pe teritoriul ei cele mai reprezentative ansambluri de pictură murală brâncovenească, iradiate din Școala de la Hurezi, spre Govora, Surpatele, Fedeleșoiu, Mamu și chiar la Cozia în pridvorul adăugat bisericii lui Mircea cel Bătrân în timpul lui Brâncoveanu și în altar și naos unde a fost refăcută pictura din secolul al XIV-lea, distrusă probabil în timpul războaielor turco-austriaco-ruse de la sfârșitul secolului al XVII-lea.

De asemenea, Vâlcea deține un foarte bogat inventar de icoane brâncovenești, montate în iconostase de lemn de tei sculptat și aurit (ex: tâmple sau catapetesmele de la Hurezi, Govora, Surpatele, Fedeleșoiu, Titireciu, Sărăcinești). Cele de la Hurezi, din biserica mare, paraclis și bolniță sunt incluse în tezaurul României, iar iconostasul bisericii mari este o piesă monumentală de mare valoare artistică”, a precizat Ligia Rizea, fost șef al patrimoniului cultural la Direcția pentru Cultură Vâlcea.

Tot în timpul lui Constantin Brâncoveanu, la Horezu s-a pus un accent deosebit pe dezvoltarea meșteșugului olăritului, conturându-se ceea ce reprezintă azi ceramica de Horezu, înscrisă la rândul ei pe Lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO, în decembrie 2012.

Meșteșugul străvechi al olăritului cunoaște în epoca brâncovenească o revitalizare, un plus de acuratețe în execuție și o creștere a valorii simbolice și artistice a decorului pictat. În a doua jumătate a secolului XX au fost stimulate respectul pentru conservarea și transmiterea motivele și simbolurile arhaice (cocoșul, șarpele, peștii, arborele vieții, soarele) și creativitatea și libertatea de exprimare plastică individuală, ceea ce a dus la apariția unui număr însemnat de meșteri olari renumiți precum Vicșoreanu, Ogrăzeanu, Iorga, Mischiu, Popa, Paloși ș.a. și la renumele național și internațional al ceramicii de Horezu.

Multă vreme, chiar și după 1990, olarii au rămas izolați în satul lor din vârful dealului care, evident, se numește Olari. Horezenii și-au creat destul de târziu un vad comercial pe strada principală de la ei de acasă, după modelul celor din Corund, de care îi leagă o îndelungată prietenie, meșterii horezeni și corundeni admirându-și reciproc creațiile și ajutându-se destul de frecvent să-și vândă reciproc produsele.

„Dar, ca fenomen negativ, a apărut și a proliferat kitsch-ul, care tinde să egaleze și să înăbușe arta populară autentică”, afirmă Ligia Rizea.

Orașul Horezu este în prezent o destinație turistică recunoscută și căutată atât pentru comorile de artă și arhitectură conservate de Mănăstirea Hurezi, cât și pentru măiestria meșterilor olari. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata