Hrubele Brăilei, cel mai mare sistem defensiv construit de-a lungul Dunării

Brăila păstrează și astăzi urmele celui mai mare sistem defensiv construit vreodată de-a lungul Dunării. Hrubele au fost construite de turcii care au stăpânit Brăila vreme de aproape trei sute de ani și erau folosite drept căi subterane, ferite de ochii lumii, pentru transportul armamentului, bogățiilor și alimentelor direct către Dunăre.

Legendele locului spun că turcii puteau străbate hrubele călare, atât de spațioase erau aceste galerii, traseul pornind de la ultima fortificație, respectiv de la Citadelă — zona de nord a Grădinii Mari, până la ultimul zid de apărare către Bulevardul Cuza de astăzi, unde se aflau cele nouă bastioane, amplasamentele tunurilor din Garnizoana Brăila. Hrubele au avut două roluri principale: unul de depozitare de produse și celălalt cu caracter strategico-militar, asigurând comunicarea între fosta Citadelă, situată în zona Grădina Mare — Bulevardul Panait Istrati — Bulevardul Al.I.Cuza — Faleza Dunării și fortificațiile exterioare ale cetății.

Timp de trei secole, 1540-1828, Brăila a reprezentat pentru turci un puternic cap de pod strategic, prevăzut cu puternice fortificații și tuneluri subterane, de care s-au izbit toate armatele din războaiele antiotomane ulterioare. După intrarea sub ocupația otomană, orașul a primit denumirea de Ibrail, mai apropiat ca pronunție de limba turcă.

Cetatea Brăilei a fost construită de turci în octombrie 1540, în perimetrul cuprins astăzi între străzile Cetății, Citadelei, Cazărmii și Militară, pe suprafața aflată la nord de Grădina Mare și Vadul Schelei și până la Bulevardul Cuza, aici fiind perimetrul unde se presupune că se întindea rețeaua de hrube.

Cetatea a fost dărâmată, rasă de pe suprafața pământului, de ruși, după Pacea de la Adrianopol (1829). Peste 3.000 de salahori s-au chinuit, timp de trei ani, să pună cetatea la pământ și să niveleze locul în care aceasta s-a aflat. Rușii au săpat șanțuri pe lângă ziduri și au scos inclusiv fundația acestora. Era în interesul lor să nu lase întreagă această cetate, de unde se putea controla tot traficul de pe Dunăre.

În perioada administrației militare, rușii au schimbat rețeaua stradală din Brăila, constituind străzile în semicerc, sub forma unui amfiteatru, toate aceste artere ducând la Dunăre. Singurele mărturii care amintesc de cetatea Brăilei construită de turci sunt doar amenajările aflate sub nivelul de calcare, al anului 1828, respectiv rețeaua de hrube, două fântâni și Pulberăria.

După 1829, galeriile s-au prăbușit în cea mai mare parte, dar foarte multe dintre ele au și rezistat pentru că au fost căptușite cu cărămidă.

Din documentele vremii de la Muzeul Brăilei reiese că se mai păstrează doar câteva segmente din ceea ce au fost hrubele cu caracter militar ale Brăilei înainte de 1828.

În 1955, în urma unui studiu făcut de Institutul de Geologie al Academiei, după ce mai mulți brăileni au reclamat că li se surpă casele, s-a decis că hrubele Brăilei trebuie astupate, din cauza fenomenului de tasare. ‘În anii 1957-1958, a existat o tasare mare în zona din Centrul Istoric la Brăilei, iar autoritățile de atunci au luat măsura ca pe anumite porțiuni care se surpau să injecteze beton sau lut cu beton, astfel că s-au astupat multe tronsoane din vechile hrube’, a declarat primarul de Brăila, Aurel Simionescu.

În perioada menționată a fost astupată doar o parte din aceste catacombe, deoarece astăzi sunt multe case în Centrul Vechi al Brăilei care au câte o hrubă la subsol sau legături cu vechea rețea construită de turci. Sunt case unde hrubele se întind pe două-trei etaje, iar proprietarilor le este teamă să le declare, de teamă că primăria le va solicita un impozit mai mare pe clădire, după cum ne-a mărturisit un brăilean aflat în posesia unei hrube de asemenea dimensiuni.

De asemenea, oamenii se feresc să spună că au hrube sub case de teamă că le-ar putea intra cineva în locuință sau că vor fi deranjați de curioși.

Temperatura și umiditatea sunt constante în hrube, diferența de la iarnă la vară fiind de doar 4-5 grade Celsius, de aceea cele mai multe sunt folosite drept pivnițe.

Autoritățile locale au în proiect restaurarea și amenajarea acestor hrube, singurele elemente rămase din vechea cetate a Brăilei, și includerea acestora într-un circuit turistic.

‘Aștept să treacă și anul acesta pentru a începe lucrările, deoarece în 2009 am terminat un proiect cu finanțare europeană de reabilitate a Grădinii Publice și trebuie să treacă cinci ani până să se poată face în zonă și alte lucrări. Cinci ani nu avem voie să intervenim decât în cazuri de excepție. În 2014 expiră cei cinci ani, iar din 2015 repornim lucrările de căutare a hrubelor, ușor, fără să facem mare deranj. În Grădina Publică am făcut niște măsurători cu ultrasunete și a rezultat o anumită dispunere de goluri. Într-un astfel de spațiu, acum doi ani de zile, la o adâncime de cinci metri, s-a descoperit un depozit de mei, care, la expertiză, s-a demonstrat că este vechi de 500 de ani.

O astfel de zonă unde bănuim că ar exista o hrubă este zona scenei din Grădina Mare. Am găsit un spațiu, gen aerisire, unde am putut să săpăm, dar acum ar trebui să săpăm în asfaltul care duce spre foișor. Dacă găsim acel traseu, sigur că vom putea interveni și valorifica acea hrubă din domeniul public al orașului. Se va putea coborî pe scări și vizita hrubele, vor putea fi valorificate din punct de vedere turistic’, a declarat primarul Simionescu.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata