Iarna şi oamenii frumoşi

Am învăţat o lecţie foarte interesantă de la un drum aventuros prin România în primele zile ale unei ierni adevărate – cu zăpezi, viscol, drumuri blocate şi multe peripeţii.

Pentru că vremea a fost blândă până în urmă cu o săptămână, ne-am gândit că aveam timp să ajungem şi să ne întoarcem din nordul Moldovei la Constanţa, înainte ca zăpezile să blocheze – ca în fiecare an – multe dintre drumuri.

Viscolul a venit însă neprevăzut şi ne-a blocat drumul undeva la mijloc, în zona Brăila – Galaţi. Aşa că a trebuit să rămânem o noapte în Galaţi, la un hotel – pe care l-am întrezărit pe geamul îngheţat al maşinii – şi apoi, să re-pornim la drum – la fel de dificil a doua zi, printre drumurile parţial închise din Brăila.

După 2 zile de călătorie – am ajuns cu bine acasă – cu încă o lecţie importantă învăţată bine: o lecţie despre puterea oamenilor şi despre recunoştinţă.

În cursul călătoriei noastre – am apreciat eforturile depuse de mii de oameni pentru menţinerea drumurilor în stare bună – am văzut zeci de utilaje de dezăpezire pe parcurs şi am putut face o comparaţie cu starea lucrurilor de acum 20-25 de ani (călătorim pe acest traseu de peste 25 de ani). Evoluţia drumurilor, a îngrijirii acestora, participarea oamenilor la eforturile călătorilor cu maşina este lăudabilă.

În plin viscol, la Galaţi – am apreciat intervenţia oamenilor de la jandarmerie, care nu ne-au lăsat să trecem pe un drum parţial blocat de zăpadă şi vânt – pentru siguranţa noastră (în inconştienţa noastră, am fi ”forţat” trecerea, dar cine ştie ce s-ar fi putut întâmpla……mai ales că venise întunericul).

La Galaţi – am găsit un hotel şi un restaurant minunate (hotelul Galmondo din Galaţi) călduros, curat, elegant – cu un restaurant tip cramă, unde bucătăreasă mi-a preparat salata de legume exact aşa cum am rugat-o – doar a tăiat şi amestecat legumele, fără să pună nimic şi mi le-a servit cu o lămâie lângă, pentru dressing. Mi-a plăcut atât de mult, că am luat şi o a doua porţie (legumele au fost foarte gustoase şi îmi era destul de foame).

Alături de fresh-ul de citrice şi două ceaiuri de mere cu scorţişoară – salatele de legume au reprezentat motivul pentru care m-am relaxat complet în acea seară – bucuroasă că nu ne-am mai chinuit pe drumurile înfundate de viscol, fericită că am găsit hotelul şi restaurantul. Oamenii frumoşi pe care i-am întâlnit peste tot au fost extrem de săritori şi au răspuns mereu solicitărilor noastre (chiar dacă li s-au părut uneori neobişnuite).

A doua zi – am avut alte câteva mici lecţii prin Brăila – până am reuşit să găsim un drum liber şi să ajungem acasă, la Constanţa.
Pretutindeni am întâlnit oameni frumoşi – la benzinării din orăşele mici, la magazine, la intersecţiile blocate de viscol (oameni din forţele de ordine), la hoteluri – fiecare dându-ne o mână de ajutor şi participând cu câte puţin în ajutorul călătoriei noastre.

Suntem minunaţi, noi oamenii, în fiecare moment al vieţii – dar mai ales, în momentele de dificultate. De parcă frumuseţea şi calităţile tuturor se văd mai bine ”la greu”.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata