Imigranţii români sunt buni pentru Germania pentru că ei acoperă deficitul de specialişti

Lucrătorii din România şi Bulgaria nu sunt o ameninţare pentru Germania sau pentru economia ei naţională, ci din contră, ei pot contribui la acoperirea deficitului de specialişti în anumite domenii, este concluzia unui studiu elaborat de un renumit think-tank german, Koln Institute for Economic Research (IW), şi preluat de Deutsche Welle.

Aşteptatul aflux de imigranţi români şi bulgari, după ridicarea completă a restricţiilor de acces pe piaţa muncii din toate statele UE, a provocat şi în Germania dezbateri aprinse legate de posibilitatea ca aceştia să vină mai degrabă pentru a profita de sistemul local de asistenţă socială, asupra căruia ar putea pune o presiune semnificativă.

Dar studiul IW sugerează că, pe ansamblu, acest lucru nu se va întâmpla. ‘Mulţi imigranţi din cele două ţări au un nivel superior de calificare şi pot contribui la acoperirea nevoilor de forţă de muncă din Germania’, se subliniază în document. Mai mult decât atât, directorul IW, Michael Hüther, consideră că este nevoie de stimulente suplimentare pentru ca aceştia să accepte locuri de muncă în Germania. El atrage atenţia că 25% dintre imigranţii proveniţi din România şi Bulgaria au studii superioare, procent care este de numai 19% în rândul germanilor.

În plus, mulţi est-europeni veniţi să caute un loc de muncă în Germania sunt ingineri, matematicieni sau cercetători calificaţi în sectoare unde această ţară are un deficit sever de specialişti.

De asemenea, respectivii imigranţi sunt adesea tineri, astfel că ei pot contribui la rezolvarea şi a unei alte probleme a societăţii germane, şi anume îmbătrânirea populaţiei, mai subliniază directorul institutului citat.

Tratatul de aderare a României şi a Bulgariei la Uniunea Europeană le-a permis ţărilor UE-25 (ţările fondatoare şi cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor români şi bulgari pe piaţa muncii pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a forţei de muncă în UE. Perioada de tranziţie generală de şapte ani a fost împărţită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani).

Măsurile tranzitorii s-au încheiat în mod irevocabil la 31 decembrie 2013, Germania fiind unul dintre statele ce au menţinut până la acea dată restricţiile pe piaţa muncii pentru români şi bulgari. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata