Inculpaţii din dosarul pompelor funebre, trimişi în judecată

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au trimis în judecată zece inculpați în dosarul în care mai mulți funcționari publici și polițiști furnizau informații serviciilor de pompe funebre despre cei decedați.

„Angajații SABIF, SMURD și DGPMB acționau ca ‘agenți de vânzări’ ai firmelor de pompe de funebre, plasându-le cazurile privind persoanele decedate, în schimbul unor sume de bani”, se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul București remis joi.

Procurorii au decis trimiterea în judecată, pentru dare de mită, în formă continuată, și complicitate la folosire de informații care nu sunt destinate publicității, în formă continuată, a lui Ion Tilly Orășanu și Ioan-Alexandru Ivan; Maria Radu a fost trimisă în judecată, pentru luare de mită, în formă continuată și folosire de informații care nu sunt destinate publicității, în formă continuată. Au mai fost trimiși în judecată Marius Romeo Stoian, Mihaela Brezan, Florin-Silviu Dincă. Gheorghe Preotu și Florentin Alin Alexe, pentru luare de mită în formă continuată, Gabriela Ramona Ciobotaru și Alexandru Nicolae Ruș pentru dare de mită în formă continuată.

De asemenea, inculpații sunt acuzați și de folosire sau complicitate la folosirea de informații care nu sunt destinate publicității.

Potrivit anchetatorilor, datele cu privire la decesul unei persoane, transmise de aparținătorii care solicitau intervenția unui echipaj de prim ajutor, erau direcționate de operatorii 112, în mod automat, operatorilor-registratori din cadrul dispeceratelor DGPMB (Direcția Generală de Poliție a Municipiului București), SABIF (Serviciul de Ambulanță București — Ilfov) și SMURD (Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare).

„Datele cu caracter personal (nume, adresă, număr de telefon al aparținătorului, precum și informații legate de persoana decedatului, inclusiv cele cu caracter medical etc.) erau transmise, cu încălcarea obligațiilor profesionale privind confidențialitatea, telefonic (prin mesaje tip SMS sau apeluri directe) de către angajați din cadrul sistemului medical de urgență (operatori, medici, asistenți medicali, angajați ISU — SMURD) sau de către agenții de poliție, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, către firmele de pompe funebre imediat, în timp de câteva minute de la sesizarea prin 112”, se arată în comunicatul Parchetului.

Astfel, în timpul intervenției la fața locului, după constatarea decesului pacientului sau chiar în timpul efectuării manevrelor de resuscitare, aparținătorii, deși nu solicitaseră servicii funerare, fie erau sunați pe numărul de telefon de pe care au inițiat apelul de urgență, de către persoane necunoscute, care se recomandau a fi reprezentanți ai unor firme de pompe funebre, pentru a le oferi serviciile specifice, fie primeau direct vizita la locuința persoanei decedate a unor angajați ai firmelor de pompe funebre, fără a exista un contact telefonic prealabil cu aparținătorii, pentru a le oferi serviciile specifice.

„Angajații firmelor de servicii funerare procedau în acest mod pentru că plasarea unui caz către o firmă trebuia realizată în mod operativ, cât mai rapid posibil, existând o competiție acerbă atât între firme, cât și între angajații SMURD, SABIF și DGPMB. Cazurile erau transmise, în foarte multe situații, de mai mulți funcționari publici, astfel încât aparținătorii erau contactați de mai multe firme de servicii funerare, în încercarea de a-i determina să le accepte serviciile”, se mai arată în comunicat.

Potrivit anchetatorilor, când se constata un deces, atât operatorii din cadrul serviciului de ambulanță, agenții de poliție, cât și membrii echipajelor SMURD sau SABIF erau interesați să recomande o anumită firmă de pompe funebre cu care aveau o înțelegere anterioară, potrivit căreia vor primi o sumă de bani în cazul în care se ajungea la încheierea unui contract de prestări servicii funerare.

Sumele de bani, pretinse de funcționarii implicați și promise în baza înțelegerii inițiale de reprezentanții firmelor funebre, variau între 100 și 800 de lei, pentru fiecare caz concretizat cu încheierea unui contract de servicii funerare.

Firmele de pompe funebre primeau, în mod preponderent, informații legate de decesele persoanelor în vârstă care beneficiau de pensie, întrucât în aceste cazuri, aparținătorilor li se acorda ajutorul de deces, în cuantum de 2.223 lei, de către Casa de Pensii.

„Firmele de pompe funebre încheiau cu familiile decedaților contracte de prestări servicii funerare (în care se includeau servicii ca: echiparea sicriului, transportul sicriului, constatarea decesului, îmbălsămarea și toaletarea decedatului, obținerea certificatului de deces, a adeverinței de înhumare, depunerea dosarului la Casa de Pensii), solicitând în schimb cuantumul ajutorului de deces, care acoperea pachetul de bază, precum și alte sume de bani pentru servicii suplimentare”, arată procurorii.

Ei mai precizează că în realitate, cheltuielile firmelor de pompe funebre legate de ritualurile de înmormântare erau în medie de 700 lei, restul banilor fiind încasați de aceste firme, iar o parte din ei ajungeau la inculpați cu titlu de mită.

Dosarul a fost înaintat spre judecare la Tribunalul București. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata