Infracţiunile grave comise de Năstase, motiv de acordare a unui spor de pedeapsă

Curtea de Apel București a acordat un spor de șase luni de pedeapsă lui Adrian Năstase pe motiv că infracțiunile comise de acesta sunt grave și prezintă un pericol social ridicat, iar funcțiile politice deținute de fostul premier ar fi trebuit să-i impună o conduită „integră”.

CAB a dat publicității marți motivarea deciziei din 24 iunie, prin care instanța a hotărât ca la cei patru ani de închisoare primiți de Adrian Năstase în dosarele „Zambaccian” și „Trofeul calității” să se adauge șase luni ca spor de pedeapsă, astfel încât acesta va executa în final patru ani și șase luni de închisoare.

Judecătorii de la Curtea de Apel București consideră că magistrații de la Tribunalul București au ținut seama, atunci când nu au fost de acord cu sporul de pedeapsă, doar de circumstanțele personale ale lui Năstase și nu de infracțiunile comise.

„Prima instanță a dat eficiență numai circumstanțelor personale ale petentului, referindu-se la lipsa antecedentelor penale, la atitudinea acestuia față de membrii familiei sale, la nivelul de pregătire culturală și politico-ideologică, la conduita sa după comiterea faptelor, concretizată în prezentarea în fața organelor de urmărire penală și instanțelor de judecată, nesustragerea de la urmărire penală sau de la judecată, buna conduită ulterioară săvârșirii ultimei fapte, prezentarea sa în vederea începerii executării pedepsei aplicate prin ultima hotărâre de condamnare, precum și vârsta înaintată. Nesustragerea de la urmărire penală, de la judecată și de la executarea pedepselor nu poate constitui un criteriu care să fie avut în vedere la stabilirea pedepsei rezultante în cazul contopirii, ci reprezintă o conduită normală, pe care orice persoană aflată sub imperiul unor proceduri de natură penală trebuie să o aibă, în caz contrar existând sancțiuni distincte prevăzute de lege”, se arată în motivare.

Curtea de Apel consideră că trebuie luate în considerare infracțiunile comise de Năstase și funcțiile politice deținute de acesta.

„Nu trebuie ignorat nici faptul că infracțiunile pentru care a fost condamnat petentul sunt infracțiuni grave, caracterizate printr-un pericol social ridicat și anume, infracțiuni de corupție și asimilate infracțiunilor de corupție, comise tocmai în considerarea funcțiilor pe care petentul le deținea-președinte de partid, respectiv prim-ministru, funcții de o deosebită importanță și care impun o conduită integră. De aceea, elementele amintite de judecătorul fondului privind latura profesională și culturală a personalității petentului, nu pot fi considerate ca având un caracter pozitiv, întrucât, cu atât mai mult, o persoană cu o astfel de pregătire, aflată în înalte funcții politice și publice, ar trebui să fie un exemplu de probitate pentru societate”, mai spun magistrații.

Adrian Năstase a fost condamnat pe 6 ianuarie 2014 de Înalta Curte de Casație și Justiție la patru ani de închisoare cu executare pentru luare de mită și trei ani pentru șantaj în dosarul „Zambaccian”. De asemenea, el a fost condamnat pe 20 iunie 2012 la doi ani de închisoare în dosarul „Trofeul calității”, din care a efectuat opt luni de detenție, fiind eliberat condiționat.

În dosarul „Zambaccian”, Adrian Năstase a fost acuzat că a primit de la fostul șef al ISC Irina Jianu, în perioada 2002-2004, în mod direct și prin intermediul soției sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 600.000 de euro, constând în bunuri importate din China și contravaloarea unor lucrări efectuate la imobilele din localitatea Cornu și București.

În dosarul „Trofeul calității”, Adrian Năstase a fost acuzat că în anul 2004 s-ar fi folosit de ”influența sau autoritatea funcției de președinte al unui partid” pentru organizarea unui simpozion intitulat „Trofeul calității în construcții” cu scopul strângerii unor sume de bani destinate campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, la care urma să participe. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata