Judeţul Dolj: prezentare

Suprafața: 7.414 kmp

Numărul orașelor și municipiilor: 7, din care 3 municipii: Craiova, Băilești, Calafat

Numărul comunelor: 104

Numărul satelor: 378

Dolj este un județ în regiunea Oltenia, având o poziție sudică-sud-vestică, axată pe cursul inferior al râului Jiu, de la care își trage numele (Jiul de Jos sau Doljiu). Județul Dolj este învecinat cu județele Mehedinți la vest, Gorj și Vâlcea la nord, Olt la est și fluviul Dunărea la sud, pe o lungime de circa 150 km, distanță ce constituie o parte din granița naturală a României cu Bulgaria.

Județul Dolj este al șaptelea ca mărime, în funcție de suprafață, și al șaselea în funcție de numărul populației stabile, care se cifrează la 660.544 persoane, conform Recensământului Populației din 2011.

În municipii și orașe, populația stabilă este de 344.037 persoane, reprezentând 52,1% din totalul populației stabile. Populația stabilă a celei mai mari localități din județ, municipiul Craiova, este de 269.506 persoane, iar a celor mai importante municipii și orașe este următoarea: municipiul Băilești — 17.437 persoane, municipiul Calafat — 17.336 persoane și orașul Filiași — 16.900 persoane.

Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 625.797 persoane (din totalul celor 660.544 persoane), din care s-au declarat români 594.841 persoane (95,1%). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 192 persoane (0,03%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 29.839 persoane (4,8%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 50 sunt: macedoneni (134 de persoane), sârbi (99 de persoane), greci (91 de persoane), italieni (68 de persoane), bulgari (65 de persoane), germani și evrei (câte 60 de persoane fiecare).

Relieful județului Dolj cuprinde zona de luncă a Dunării, câmpia și zona de deal. Altitudinea crește de la 30 la 350 m față de nivelul mării, din sudul spre nordul județului, din lunca Dunării spre dealurile Amaradiei. În sudul județului se află cea mai mare suprafață nisipoasă din țară și un număr impresionant de lacuri formate fie de revărsările Dunării, fie de acumulările de precipitații. După aspectul predominant al reliefului, Dolj poate fi considerat un județ de câmpie, iar în raport cu agentul principal, care a generat formele de relief de pe cea mai mare parte a teritoriului, se încadrează în categoria județelor dunărene.

Fluviul Dunărea străbate partea de sud a județului, între Cetate și Dăbuleni. Rețeaua hidrografică este reprezentată și de râul Jiu, care străbate județul de la Filiași la Zăval, pe o distanță de 154 km, și de lacuri și iazuri: Lacul Bistreț, Fântâna Banului, Maglavit, Golenți, Ciuperceni.

În lista ariilor protejate din Dolj, încadrate în rețeaua europeană Natura 2000 fac parte zonele: Bistreț, Calafat-Ciuperceni-Dunăre, Confluența Jiu-Dunăre, Maglavit, Ciuperceni — Desa, Coridorul Jiului, Poiana Bujorului din Pădurea Plenița. Consiliul Județean Dolj administrează ariile protejate de interes comunitar Coridorul Jiului, Confluența Jiu-Dunăre și Bistreț, împreună cu Rezervațiile naturale Locul Fosilifer Drănic și Pădurea Zăval. Lista ariilor protejate de interes național din Dolj mai cuprinde zonele specifice: Balta Cilieni — Băilești (47 ha), Balta Neagră (Desa), Balta Lată, Complexul lacustru Preajba-Făcăi, Dunele Dăbuleni (”La Cetate”), lacurile Adunații de Geormane, Ionele, Caraula, Locul fosilifer Bucovăț, pajiștile Cetate din Lunca Dunării, Gogoșu-Ștefănel, halofilă Gighera, Râul Bălășan (amonte de Băilești), Râurile Desnățui și Terpezița (amonte de Fântânele), Valea Rea-Radovan.

Cercetările și prospecțiunile desfășurate în județ au dovedit existența în adâncurile părții nordice a unor zăcăminte importante pentru dezvoltarea economică a zonei: zăcămintele de gaze de la nord de Craiova din sectorul Ghercești, Șimnic. În plus, în câmpia întinsă a Doljului a fost semnalată prezența apelor minerale.

Din punct de vedere economic, județul Dolj era înainte de 1989 un centru al industriei feroviare și auto, dar și un important producător agricol. Tradiția celor trei sectoare continuă și în prezent, deși nu la aceeași amploare. În funcție de nivelul total al rulajelor firmelor în 2013, județul dominat de sectorul agricol se apropie de primele zece locuri în ierarhia județelor cu cea mai mare cifră de afaceri realizată de companii. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata