Teatru românesc contemporan are la Vâlcea ca și corespondent pe Felix Anton Rizea, născut la Brăila în 1950, dar mutat la Călimănești. Este actor de teatru și film, dramaturg, scenarist, ziarist. În anul 1986, piesa sa de teatru „Cutia cu maimuțe” a fost premiată de Radio Europa Liberă în cadrul unui concurs de dramaturgie, motiv pentru care a fost retrasă, ulterior, de la lectura cu public, programată la Teatrul Mic.
Judeţul Vâlcea: De la stiloul lui Poenaru şi eseurile lui Ierunca, la minunile IT ale lui Budişteanu
Un vâlcean care a făcut istorie în lumea teatrului și filmului este actorul Dem Rădulescu. Născut în 1931 la Râmnicu Vâlcea, este considerat unul din cei mai mari actori de comedie din teatrul și cinematografia românească. Dem Rădulescu a debutat ca amator, la 17 ani, la un bal organizat de fanfara gării. A jucat în peste 60 de filme, devenind celebru prin seria de comedii „B.D.”, prin „Neamul Șoimăreștilor”, „Astă seară dansăm în familie” etc. Dem Rădulescu este cunoscut și datorită carierei didactice de excepție, ca profesor la Universitatea de Teatru și Film din București.
Florin Zamfirescu, o altă personalitate a teatrului românesc actual, este născut pe meleagurile vâlcene, în Călimănești, și tot în Călimănești s-a născut și Adina Cezar, prim-balerină a Operei Române și reputat coregraf.
„Fără a propune ierarhizări de vreun fel, menționăm că își au rădăcinile în Vâlcea și alte personalități care intră în pantheonul național, precum compozitorul Ion Dumitrescu, patriarhul Iustinian Marina sau Gabriel Liiceanu. În lumea finanțelor, municipiul Drăgășani a dat doi guvernatori ai Băncii Naționale, Mihail Oromolu și Mugur Isărescu. Cornel Medvedov, actrița Coca Bloos, dirijorul și pianistul Paraschiv Oprea, Horia Moculescu, Maria Dragomiroiu, Maria Ciobanu sunt vâlceni cu realizări importante în arta spectacolului și se cuvine să-i menționăm”, a precizat sociologul Ligia Rizea.
Lista este lungă, dar, în orice caz, nu poate fi omis Anton Pann, născut în Bulgaria, în 1796. Scriitor, folclorist, muzician, tipograf, între 1826-1828, a fost profesor de muzică la o școală a Episcopiei din Râmnic. În anul 1843 a devenit proprietar de tipografie, intensificând tipărirea de cărți pe care o începuse înainte de 1830. În 1848, prezența lui este din nou semnalată la Râmnicu Vâlcea, unde va dirija corul ce va intona — în cadrul manifestărilor din Zăvoiul Râmnicului, în 29 iulie, un imn revoluționar despre care se presupune a fi fost „Deșteaptă-te, române!”.
„Așa cum spuneam, lista nu se închide, tânărul student la Matematică-Informatică, la Universitatea din București, Ionuț Budișteanu, devenit printre primii 10 tineri de succes din lume după ce a câștigat premiul Intel, demonstrează că Vâlcea nu și-a epuizat resursele”, conchide Directorul Direcției pentru Cultură, Florin Epure. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)