Jurconi (PRO AGRO): Sectorul zootehnic ar putea intra în colaps; pierderile fermierilor depăşesc 150 milioane de euro

Anul 2014 a fost unul dificil pentru sectorul zootehnic, pentru că a pierdut capacitatea de a exporta animale vii în zona Orientului Mijlociu, pagubele estimate până în prezent reprezentând în jur de 150 – 200 de milioane de euro, afirmă președintele Federației Naționale a Producătorilor din Agricultură, Industrie Alimentară și Servicii Conexe ‘PRO AGRO’, Alex Jurconi, într-un interviu acordat AGERPRES.

Acesta consideră că formele directe de ajutor de stat sunt singurele soluţii pentru redresarea sectorului zootehnic, disponibile atât în plan european, cât şi naţional.

Alex Jurconi vorbeşte despre „proiectele de anvergură naţională”, care aşteaptă să fie demarate, respectiv despre Proiectul Fondului Mutual şi, în egală măsură, despre cel al Legii Camerelor Agricole, dar şi despre reducerea TVA la carne şi produse din carne.

AGERPRES: Cum a fost anul 2014 pentru fermierii români?

Alex Jurconi: Anul 2014 a fost unul dificil, mai ales pentru sectorul zootehnic, pentru că a pierdut capacitatea de a exporta animale vii în zona Orientului Mijlociu. Începând cu luna mai, am avut primul caz confirmat de encefalopatie spongiformă bovină, care a anulat posibilităţile noastre de export cu ţările terţe. Era un venit de care fermierii români şi, în special, crescătorii de bovine aveau nevoie. Erau exporturi, venituri la bugetul statului pe care noi le generam cu acest tip de activităţi comerciale. Luna august aduce ‘boala limbii albastre’, care frânează şi mai mult capacităţile noastre de comerţ cu animale vii. Sigur că viitorul este al produselor procesate şi al cărnii, dar, atunci când ai o bază comercială importantă de export de animale vii, de ce să o anulezi dintr-o dată pentru a face loc unor proiecte care nu sunt încă implementate?!

AGERPRES: Au fost evaluate pierderile crescătorilor de animale din cauza suspendării exporturilor de animale vii în ţările Orientului Mijlociu?

Alex Jurconi: S-au făcut evaluări şi este vorba de sute de milioane de euro. Deşi nu întotdeauna sunt în concordanţă datele statistice ale ministerului cu cele pe care le deţinem noi, estimez că tot acest export reprezintă în jur de 150 — 200 milioane de euro. Acesta este impactul, în acest moment, al absenţei comerţului cu animale vii în ţările terţe. Dacă adăugăm şi criza cărnii de bovine, apărută la începutul anului 2013, care ne-a scos din piaţă din cauza crizei cărnii de cal şi, dacă mai adăugăm importantul impact al embargoului rus asupra pieţei cărnii de porc, care a făcut ca preţurile să se prăbuşească în România, la producători, cu peste 30%, avem în faţă un an dificil pentru zootehnie. Noi am reacţionat împreună cu membrii noştri şi am afimat că, în lipsa unor măsuri concrete de suport, sectorul poate să intre în colaps în următoarele luni.

AGERPRES: Ce soluţii vedeţi în aceste moment pentru fermierii români?

Alex Jurconi: Formele directe de ajutor de stat. Acestea sunt soluţiile. Altele nu există. Aş dori să inventez altele, dar nu există. Ele sunt disponibile şi în plan european, dar sunt disponibile şi în plan naţional. Să nu uităm că bunăstarea animalelor, această măsură atât de aplaudată, este o compensare de costuri şi nu o formă de subvenţie sau de suport acordată crescătorilor de animale şi, în speţă, în sectorul porcului. Există discuţii pe care administraţia română le poartă cu Bruxelles în sensul găsirii unor soluţii de compensare a acestor pierderi, pe româneşte, de aprobare a unei scheme de ajutor de stat pentru anul viitor pentru sectoarele bovine, ovine, porcine.

Sectorul avicol în acest moment este şi el la limita supravieţuirii, deoarece a fost indirect influenţat de embargoul rusesc. La fel şi cel de creştere a porcului. Procesarea, de asemenea, se bucură în acest moment de piese congelate din import la un preţ mai mic decât aşa cum le cumpăra în urmă cu şase luni, însă această uşoară relaxare apărută de două-trei luni, de când preţurile în piaţa porcului s-au prăbuşit, nu creează suficiente rezerve pentru a compensa pierderile uriaşe acumulate în trecut.

Pe sectorul vegetal, situaţia a fost, de asemenea, dificilă.
O uşoară relaxare cred că a existat, însă, pe piaţa procesatorilor de cereale şi mă refer la morari şi la cei din panificaţie, odată cu introducerea TVA de 9% în 2013. Aici, pe tot lanţul pâinii şi produselor cerealiere, au existat acumulări importante de bani, care au rămas în buzunarul cetăţenilor prin reducerea TVA de la 24 la 9% şi care se regăsesc azi în consum.

Fermierii, cultivatori de cereale, de asemenea, clamează preţuri mici la producţii mari. În contrabalans, situaţia este aproximativ aceeaşi cu cea din anul precedent şi, cu toate acestea, există un număr de proiecte de anvergură naţională care, în acest moment, lăsând la o parte situaţiile specifice, încă îşi aşteaptă rezoluţia.

AGERPRES: Despre ce proiecte de anvergură naţională vorbiţi?

Alex Jurconi: Este vorba de proiectul Fondului Mutual şi în egală măsură de proiectul Legii Camerelor Agricole, pentru că există discuţii în legătură cu schimbarea Ordonanţei 58 şi a Legii de aprobare 122. La fel şi consorţiul agroalimentar, respectiv reprezentativitatea şi reprezentarea la Bruxelles şi, sigur, exemplele pot continua, dar acestea sunt proiecte importante pentru agricultură.

AGERPRES: Sunteţi membri în organizaţiile europene ale producătorilor agricoli — COPA-COGECA. Fermierii români au susţinere din partea organizaţiilor europene pe problemele specifice? Nu mă refer neapărat la susţinere financiară.

Alex Jurconi: Suntem membri în COPA-COGECA de un de an de zile. Am avut susţinere totală din partea lor pe orice subiect. Odată ajunşi acolo, orice structură de producători este susţinută. Din păcate, nu s-a rezolvat încă problema cotizaţiei. Suntem în dialog cu administraţia şi legislativul pentru a identifica o soluţie. Această soluţie a fost găsită, însă nu este legiferată. Sperăm într-o rezolvare cât de curând. COPA-COGECA ne-a suspendat dreptul de participare la şedinţele grupului de lucru, până când nu găsim o soluţie financiară pentru plata cotizaţiei.

Rămânem în continuare în familia europeană a fermierilor, dar nu putem avea acces la grupurile de lucru. Cotizaţia este o sumă importantă de circa 400.000 de euro pe an, însă şi România este un stat agricol important, este o putere agricolă şi suntem priviţi ca o putere agricolă. Suntem în grupul celor 7 state agricole puternice din Europa. Dar şi acolo există cotizaţii pe măsură. Noi plătim la fel ca francezii, polonezii sau nemţii….Repet, nu putem spune că situaţia s-a rezolvat, dar, din fericire, există soluţii, există şanse şi viziune în legătură cu acest proiect.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata