Kate Lowes – de la afacerile în înalta tehnologie în Silicon Valley la viaţa la ţară în Sângeorgiu de Meseş

După o viață de muncă în mediul corporatist, în companii precum IBM sau chiar în „raiul” afacerilor în înalta tehnologie din Silicon Valley, la aproape 60 de ani, Kate Lowes a schimbat confortul unui apartament din Anglia cu austeritatea unei case din Sângeorgiu de Meseș, un mic sat din Sălaj, situat într-un peisaj pitoresc, pe o vale din partea vestică a Munților Meseș.

Ajunsă în sat întâmplător, în urmă cu doi ani, britanica s-a îndrăgostit iremediabil de frumusețea locurilor, aerul curat, hrana sănătoasă și oamenii locului și vrea acum să pună experiența sa la dispoziția comunității din localitate, pentru a o ajuta să crească și să se dezvolte, cu sprijinul tehnologiilor moderne.

Situat la o altitudine de circa 400 de metri, la câțiva pași de castrul roman de la Buciumi, satul Sângeorgiu de Meseș este, în sensul propriu al cuvântului, la capăt de drum, așa cum a remarcat și Kate Lowes în 2012, la prima sa vizită aici. În micul sat în care trăiesc doar vreo 300 de suflete circulă puține mașini, iar tehnologia secolului XXI este reprezentată doar de internetul de mare viteză, prin fibră optică, adus aici de unul dintre operatorii de pe piața de profil.

Numele localității provine, dacă e să ascultăm poveștile spuse de bătrâni la gura sobei, de la o biserică a unei mănăstiri care a fost în zona Meseșului ridicată în cinstea Sfântului Gheorghe. Acest nume a fost, de altfel, cel care a intrigat-o și atras-o inițial pe Kate, ajunsă în sat la invitația unei localnice, studentă la Cluj-Napoca.

„Am avut un program de mentorat cu o prietenă, studentă din Cluj-Napoca, și în 2012 familia ei m-a invitat aici pentru a petrece Crăciunul. Am venit și am petrecut circa trei săptămâni aici, vizitând împrejurimile, Castrul Porolissum, Grădina Botanică de la Jibou, câteva mănăstiri. Mi-a plăcut numele de Sângeorgiu pentru că Sfântul Gheorghe este patronul spiritual al Angliei, desigur, și ziua sa este sărbătorită în ambele țări în 23 aprilie, ceea ce mi-a dat sentimentul că există o conexiune. Sângeorgiu este realmente la capăt de drum. Nu poți trece prin Sângeorgiu pentru a merge undeva.

Vii aici și pentru a pleca trebuie să te întorci prin aceleași locuri. Trebuie să privești împrejur și să vezi locurile, cu munți și văi, și liniștea de aici. Chiar și în zilele friguroase am simțit căldură aici, am simțit o atingere care m-a intrigat și m-a determinat să vreau să aflu mai mult. (…) Am descoperit la Sângeorgiu de Meseș o comunitate trăind în același mod ca cea din Anglia, în care m-am născut și am copilărit, în anii ’50. M-am născut în 1955 și cei din comunitatea mea natală încă aveau cai cu care lucrau pământul. Acum caii s-au transformat în tractoare și există tot felul de utilaje pentru agricultură. A fost ca o reîntoarcere în copilărie. Am călătorit în întreaga lume timp de 40 de ani. Am locuit în America, am lucrat în India, am fost implicată în proiecte în Thailanda și China, dar acest loc m-a intrigat”, spune britanica.

Odată ajunsă în sat, Kate Lowes a descoperit o altă viață guvernată de cu totul alte legi decât cele ale consumerismului, dictate de mall-uri și supermarketuri. Mai mult, a realizat că viața de aici o face mult mai sănătoasă, într-un mediu curat și lipsit de stres, așa că a ales să se mute în sat.

„Părinții prietenei, fosta mea studentă, mi-au spus că au o casă a bunicilor în care aș putea locui, însă nu cred că ei chiar s-au așteptat ca eu să mă întorc și să locuiesc aici. Am decis să mă reîntorc în 2013, pentru câte luni, iar aceste luni s-au transformat în mai multe luni și așa am ajuns în toamnă. Am făcut vin împreună cu familia prietenei mele și am decis că voi încerca să stau și peste iarnă, deoarece lucram cu un grup de tineri din Cluj-Napoca, pe care îi ajutam să pună pe picioare o afacere în domeniul televiziunii.

Am trecut și peste iarnă și, în tot acest timp, întregul meu organism s-a adaptat la acest nou mediu. În Anglia mergeam lunar la mall unde cumpăram haine. Dulapul era plin de haine pe care nu le-am purtat niciodată. Aici, nu trebuie să cumpăr nimic cu excepția unei mici cantități de hrană. Mănânc în special fructe și legume și totul este organic. Sufăr de astm și în Anglia luam o grămadă de medicamente. Aici astmul a dispărut. Este un mediu foarte sănătos. Am internet, telefonul mobil funcționează bine, așa că îmi pot derula afacerile și de aici. Cheltuielile mele au scăzut la circa 100 de lire lunar. Când am venit aici cheltuiam o grămadă de bani la supermarket.

Chiar comandam unele produse din Anglia. Mi-am adus și brânză englezească și unele produse care nu le puteam găsi în România. Nu puteam mânca șuncă pentru că nu era din Anglia, iar acum nu mai pot mânca șunca din Marea Britanie. Șunca de aici este deosebită. Dieta mea s-a schimbat dramatic de la prima vizită. La început îmi era poftă de mâncare englezească, pentru că întregul meu corp era condiționat să supraviețuiască cu glutamat de monosodiu din mâncărurile rapide, în special cele chinezești și indiene. Dar am început să-mi fac mâncăruri cu rețete proprii, din produse locale, în special legume. Greutatea corporală mi-a scăzut de la 94 de kilograme la 69 de kilograme, în ultimii doi ani. Energia mea este la cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani, ceea ce este uimitor.

Dorm bine, nu sufăr de dureri de cap sau de stomac. Toate aceste dureri le aveam în UK. Schimbările se datorează dietei și mediului înconjurător. Ceea ce am învățat aici, în ultimul an, a fost foarte bun pentru întreaga mea constituție, începând de la nivelul de stres și până la modul de alimentație. Acestea sunt motive foarte bune pentru a-mi dori să rămân aici„, afirmă aceasta.

Din aprilie s-a mutat într-o casă pe care a închiriat-o într-o stare deplorabilă, dar a reușit ca în scurt timp să o facă locuibilă, igienizând-o și făcând mici reparații. Își propune ca vara viitoare să realizeze un sistem eolian de producere a energiei electrice și un sistem de panouri solare pentru încălzirea apei. Urmează și amenajarea unei mici bucătării și a unei băi. Un confort minim, departe însă de ceea ce se înțelege prin confortul unei locuințe de la oraș. Are însă grădina generoasă, în care se relaxează privind munții din apropiere.

Mutarea ei într-o comunitate mică, în care fiecare se cunoaște cu fiecare, nu avea cum să treacă neobservată, stârnind inițial chiar reacții negative. Recunoaște că nici chiar prietenii nu au înțeles de ce și-ar dori cineva să stea într-un mic sat din Transilvania, dar în mintea și sufletul ei argumentația este una foarte solidă și clară, pentru că, în opinia ei, o viață fericită nu înseamnă o casă de lux, ci echilibrul pe care ți-l dă mediul în care trăiești și mâncarea pe care o consumi și bucuriile spirituale.

Citește și
1 Comentariu
  1. K2 spune

    Mult succes doamna.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata