LEACURI DIN GRĂDINĂ: Castravetele

Ingredient aproape nelipsit din salate, datorită gustului său înviorător, castravetele este combinația unică de nutrienți ce ne ajută să ne menținem hidratați și să scăpăm de toxine.

Castravetele (Cucumis sativus) este o plantă legumicolă din familia Cucurbitaceae, care include dovlecelul, dovleacul, pepenele galben și pe cel verde etc., și este cultivat, în prezent, pe scară largă.

Provine din India, fiind cultivat de cel puțin 3.000 de ani, în Asia de vest. În Europa, a ajuns în timpul Imperiului Roman. Sunt cronici din secolul al IX-lea, din Franța, care amintesc de cultivarea castravetelui. La noi, el este cultivat de peste 2.500 de ani, fiind folosit și în tratamente naturiste, datorită proprietăților sale curative.

Se cultivă în numeroase varietăți, datorită diversității fructelor. Câteva varietăți de castravete sunt partenocarpice, rezultând fructe fără semințe, de obicei crescute în sere, unde polenizarea prin insecte este eliminată, reducându-le potențialul calitativ. În Europa, sunt preferate soiurile de castravete care pot produce semințe și care necesită polenizare.

Castravetele este cules când are culoarea verde și poate fi consumat crud sau murat. Gustul deosebit și multiplele întrebuințări pe care le are în gastronomie, alături de eliminarea prin murare a unei componente cam indigeste a formei crude, fac din castravetele murat o piesă de rezistență a alimentației umane, în special alături de produse din carne, în sezonul rece.

Castravetele conține mulți nutrienți, carbohidrați, zahăr, fibre solubile și insolubile, sodiu, vitamine, minerale, acizi grași, aminoacizi, precum și alte substanțe. În fruntea listei substanțelor nutritive din castravete, se află cucurbitacina, lignanii și flavonoidele.

Conține 96,5% apă, ceea ce îl face să aibă proprietăți drenante. Totodată, este foarte sărac în calorii, nu conține grăsimi, ci o cantitate foarte mică de substanțe proteice. De asemenea, consumat ca aliment, castravetele cu coajă, în stare crudă, constituie o sursă importantă de potasiu, fier, siliciu, fosfor, folați, fibre, triptofan și magneziu, care sunt depozitate cu precădere în coaja lui. Tot în coaja castravetelui este depozitată și cea mai mare parte a vitaminei C, a vitaminei A și a vitaminelor B1, B2, B3, B5, B6.

Proprietăți terapeutice ale castravetelui

Compus din aproape 90% apă, castravetele ar trebui să fie un aliment nelipsit pentru cei care nu beau suficientă apă într-o zi. Acesta previne în mod eficient deshidratarea.

Apa conținută de castravete contribuie la eliminarea toxinelor din organism. Datorită calităților sale terapeutice, castravetele este folosit ca remediu natural în tratamentul constipației. Este un bun laxativ, contribuind astfel și la eliminarea toxinelor din organism.

De asemenea, consumat în mod regulat, ajută la dizolvarea pietrelor la rinichi. Castravetele menține rinichii în formă, scăzând nivelul acidului uric din organism.

Prin conținutul de vitamine A, B și C, stimulează sistemul imunitar și conferă energie și un ten luminos. Nutriționiștii recomandă să nu fie curățat înainte de a fi consumat, întrucât coaja conține aproximativ 12% din doza zilnică recomandată de vitamina C.

Castravetele întărește articulațiile. Silica din castravete ajută la întărirea țesuturilor de legătură din jurul mușchilor și articulațiilor. Stimulează digestia și ajută la pierderea în greutate. Poate fi folosit în supe și salate, sau combinat cu iaurt. Castravetele are calorii negative, astfel el devine un bun aliat al curelor de slăbire.

Castravetele luptă cu arsurile interne și externe. Sucul de castravete consumat zilnic reduce aciditatea ridicată a stomacului, gastrita sau ulcerul peptic. Și erepsina, o proteină prezentă în castravete ajută în digestie. Este un calmat și în cazul arsurilor solare.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata