Luna noiembrie – luna a 11-a a anului

Noaptea Sfântului Andrei — 30 noiembrie

Românii își sărbătoresc patronul spiritual, pe Sfântul Andrei, la 30 noiembrie.

Noaptea din ajunul Sf.Andrei este destinată unor obiceiuri menite să asigure protecție oamenilor, animalelor și gospodăriilor. Țăranii romani le-au pus sub oblăduirea acestui sfânt, tocmai pentru că ele trebuie garantate de autoritatea și puterea sa. Ajunul Sf.Andrei este considerat unul dintre acele momente în care bariera dintre văzut și nevăzut se ridică, fiind timpul cel mai prielnic pentru a obține informații cu caracter de prospectare pentru anul care vine. Se crede că în această noapte ”umblă strigoii” să fure ”mana vacilor”, ”mințile oamenilor” și ”rodul livezilor”, lucrurile importante din existenta oamenilor putând fi întoarse de la matca lor firească. Împotriva acestor primejdii, țăranul roman folosește, ca principal element de apărare, usturoiul. În egală măsură, casa, grajdul, cotețele, ușile și ferestrele acestora sunt unse cu usturoi pisat, menit să alunge pătrunderea duhurilor rele la oameni și animale.

Cea mai importantă acțiune ce se desfășoară în această noapte este ”păzitul usturoiului’. Împreună, fete și flăcăi, veghează și petrec, tocmai pentru a înzestra usturoiul cu calitățile necesare. Forța magică cu care el va fi învestit în ajun de Sf.Andrei îi va ajuta pe toți să depășească momentele de cumpănă de peste an: va servi drept remediu terapeutic, va aduce pețitori — purtat la brâu, va păzi sălașurile de duhurile rele. Usturoiul va putea mai apoi să asigure protecția ființei umane, reușind uneori să-i schimbe chiar soarta.

Tot în această noapte, pentru a testa rodnicia livezilor și câmpurilor se aduc crenguțe de vișin în casă și se ține până la Sf. Vasile, iar dacă înfloresc, e semn că anul care vine va fi roditor. Fetele încearcă semnele propriului destin: caută chipul viitorului soț în forma pe care o ia plumbul sau cositorul topit și apoi brusc solidificat prin turnarea în apă; stau peste noapte în fața unei oglinzi, mărginite de două lumânări, până ce zăresc chipul viitorului bărbat; pun busuioc sub pernă și apoi se culcă, sperând să-și viseze soțul.

În această zi, toți românii pun la încolțit grâu în câteva farfurioare câți membri sunt în familie, iar la Anul Nou se interpretează norocul ce-l va avea fiecare în funcție de înălțimea firelor de grâu.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata