Luna Septembrie – a noua lună a anului

Luna septembrie este a noua lună a anului în calendarul Gregorian și are 30 de zile. Ziua are 12 ore, noaptea 12 ore.

Romanii au rebotezat lunile anului. Caligula, împărat roman, a redenumit a șaptea lună — september — de la cuvântul ”septem”, care înseamnă șapte, deoarece a reprezentat luna a șaptea în fostul calendar roman.

Mai mult timp decât numele efemere date de împărații romani au rezistat numele introduse de Charlemagne. El a redenumit toate lunile de la denumirile agricole în vechea limbă germană.

Aceste nume au fost folosite până în secolul al XV-lea și, cu unele modificări, până în secolul al XVIII-lea, astfel luna septembrie se numea Witumanoth (luna lemnului).

Grecii numeau luna septembrie Boedromion. În România, luna septembrie, popular, se numește Răpciune, fiind luna cea mai importantă pentru cei care au trudit pământul, acum fiind culese roadele muncii de peste an.

Septembrie începe în aceeași zi a săptămânii ca și Decembrie, în fiecare an.

În tradiția noastră populară, luna septembrie se numește răpciune.

La 1 septembrie, începe anul nou bisericesc. Potrivit tradiției populare, după cum va fi timpul în această zi așa va fi anul viitor: dacă plouă dimineața, va fi primăvara ploioasă, soare la amiază înseamnă an bun; dacă plouă, va fi an ploios, dacă e soare, va fi an secetos; vremea posomorâtă înseamnă toamnă rea, tunetele anunță toamnă lungă.

Se crede că stadiul viermelui din gogoașa de stejar prezice dacă anul va fi sec sau mănos.

Începe culesul merelor.

Între sărbătorile calendarului creștin-ortodox, cele mai importante pentru această lună din an sunt: Nașterea Maicii Domnului la 8 septembrie și Înălțarea Sfintei Cruci la 14 septembrie.

La 8 septembrie, sărbătoarea Nașterea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mică) marchează sfârșitul verii și începutul toamnei, vremea se răcește, începe migrația păsărilor (se duc rândunelele). O vorbă populară spune că acum se schimbă pălăria cu căciula.

În această zi, în Prolog, se pomenește și despre oarecare plăcut al lui Dumnezeu, Nichita, ce s-a numit Hartularie, fiind pus în povestire de preotul care a avut vrajbă cu diaconul Sozont.

În ziua de 14 septembrie, de sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, cunoscută și ca Ziua Crucii, Cârstovul viilor, Ziua Șarpelui, Moșii, se ține post și nu se mănâncă alimente cu cruce (usturoi, nucă, pește, prună) sau cap (varză). Se fac pomeni: ulcele noi cu apă sau miere, lumânare și colac, la casele cu copii sau la cei săraci. E ultima zi pentru culegerea plantelor de leac.

În această zi, are loc și cinstirea celui între sfinți părintelui nostru Ioan Gură de Aur și pomenirea Sfântului Mucenic Papia, care, în țara Licaoniei, pe vremea împărăției lui Maximian, s-a sfârșit mucenicește.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata