Măiestria fabricării mobilierului de artă se învaţă la Şimleu Silvaniei

Grupul de firme Simex, lider naţional în fabricarea şi exportul de mobilier de artă, produce la Şimleu Silvaniei mobilier cu preţuri ce depăşesc 20.000 de euro, apreciat atât în Estul, cât şi în Vestul Europei.

”Maşina poate să facă perfecţiune, dar mâna este cea care trebuie să dea viaţă mobilierului”, este filosofia în care crede Cristian Bilţ, preşedintele Simex Grup.

Grupul de firme are ca centru de greutate fabrica de mobilă Simex din Şimleu Silvaniei, continuatoare a unei secţii de profil din perioada de dinainte de 1989. Preşedintele Simex Grup, Cristian Bilţ, este cel care se află la conducerea fabricii din Şimleu Silvaniei încă din 1986. Potrivit acestuia, fabrica s-a impus încă din perioada respectivă pe pieţele din Germania, unde astăzi încearcă să reintre.

În iulie 1986 am fost adus în judeţ şi numit director de fabrică, în condiţiile în care fabrica avea deja cam un an şi ceva de când era pusă în funcţiune şi nu mergea. Se făcea o mobilă extrem de simplă, ieftină, care nu presupunea mare lucru în ceea ce priveşte dotările sau nivelul de calificare. După ce am venit aici nu aveam cum să merg mai departe cu asemenea produse. Am atras nişte comenzi din Rusia, mobilă mai lucrată şi, după aceea, am atras nişte vechi colaboratori de ai mei, de la Satu Mare de unde veneam, din Germania. Cu chiu cu vai, datorită prieteniei care se înfiripase între noi, firma a acceptat să-mi dea să fabric un produs.

Am avut senzaţia că mi l-au dat în bătaie de joc, pentru că mi-au dat cel mai complicat produs pe care îl aveau în paletă. N-a fost deloc simplu. M-am ambiţionat, am transmis această ambiţie muncitorilor, ne-am apucat de treabă şi l-am făcut. Era o banchetă de colţ, cu masă şi scaune. Acest produs era plin de profile, foarte masiv şi avea elemente sculptate în stilul rustic, german. Costa la vremea aceea 740 de mărci germane, în condiţiile în care produsele similare nu depăşeau 500 de mărci germane. L-am făcut atât de bine încât oamenii au venit urgent cu alte comenzi. La scurt timp, în al doilea an de mandat, deja eram acoperit cu comenzi exclusiv la export. Am trecut la piese mai complicate — dulapuri, biblioteci şi de acolo încolo treaba a mers foarte bine”, rememorează Cristian Bilţ.

Afacerea a trecut însă şi prin momente dificile.

”În 1992 fabrica s-a privatizat, treaba a mers până când am intrat în primele crize, provocate de legislaţie şi trecerea de la un sistem la altul. La un moment dat nu mai ştiam cum să procedez. Atunci am luat legătura cu Theodor Stolojan, care tocmai venise de la Banca Mondială. I-am arătat toate dosarele. Mi-a spus că fabrica este în regulă, dar că ramura din care fac parte nu are şanse dacă nu este organizată pe principii asociative. Ne asociem şi împreună susţinem prospectare de piaţă, marketing, proiectare, concepţie modele noi, finanţări. Dacă faci aceste lucruri împreună, cheltuielile se împart la toată lumea. A apărut apoi o oportunitate la Cehu Silvaniei, cu o fabrică închisă de câţiva ani, s-a vândut la un preş foarte mic, pe care am cumpărat-o şi am redeschis-o.

 A mai apărut apoi la Satu Mare o fabrică şi, încet, încet, am făcut un grup de firme. La aceste firme am introdus acest sistem de care spunea Stolojan, să punem mână de la mână şi să facem toate activităţile împreună. Aşa s-a născut grupul de firme Simex, care există şi astăzi. Asta a fost în 2002. La ora actuală avem cinci forme în grup: în Şimleu Silvaniei sunt două, în Nuşfală şi Şimleu Silvaniei o altă firmă cu două puncte de lucru, în Cehu Silvaniei şi în Satu Mare. La Bocşa am înfiinţat recent un SRL, Simex Quatro, cu circa 30 de angajaţi, dar gândirea este către 100 de persoane. Avem în total circa 1.000 de angajaţi”, susţine Bilţ.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata