Majorarea salariului minim a obligat firmele să crească toate salariile

Aproape trei sferturi din firmele din România susțin că majorarea salariului minim pe economie de la 1 iulie 2014, de la 859 de lei la 900 de lei, le-a forțat să majoreze salariile pentru toți angajații, pentru a nu tensiona relațiile de muncă, iar peste 80% dintre întreprinderile chestionate spun că au întâmpinat probleme financiare din această cauză, a declarat vineri președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România /CNIPMMR/, Ovidiu Nicolescu.

‘Trei pătrimi dintre companiile participante la un sondaj realizat de noi au spus că (nr. majorarea salariului minim) a avut efect. Dar faptul că s-a mărit salariul minim nu a însemnat doar atât, ci pentru a menține relații normale și anumite corelații, au trebuit mărite și celelalte categorii de salarii, cu toate că nu este obligatoriu. Dar toți știm ce înseamnă să mărești doar unora salariul și altora nu. Nu se poate! Strici climatul de muncă și afectezi funcționalitatea companiei. Deci, practic, această mărire a salariului minim cu o sumă aparent modică a determinat probleme pentru firme. Din punct de vedere social este bine, dar din punct de vedere economic, vedem că ne creează probleme. 81% dintre cei intervievați, adică patru din cinci firme, au spus că au avut probleme cu implementarea acestei măsuri’, a explicat Nicolescu.

Mai mult, potrivit lui Nicolescu, toți respondenții au afirmat că, în actualele condiții economice, fiscale, legislative și de productivitate, nu pot acorda măriri salariale, în 2015, angajaților încadrați la salariul minim pe economie, de 900 de lei.

La întrebarea privind măsurile necesare pentru a se putea sigura creșterea salariilor, peste 81% din firmele participante au indicat scăderea fiscalității, iar peste jumătate au solicitat măsuri de stimulare a IMM-urilor, potrivit președintelui CNIPMMR.

Mai mult, aproape 82% dintre participanți consideră că, pentru stimularea muncii, ajutorul social ar trebui să fie corelat mai bine cu salariul minim pe economie, cu perioada efectiv lucrată și cu prestarea unor activități în folosul comunității. În plus, peste 63% dintre firme consideră că ajutorul social ar trebui să fie maxim 30% din salariul minim brut pe țară.

‘În momentul de față, ajutorul social este foarte apropiat de salariul minim. Și atunci foarte multe persoane nu sunt motivate să lucreze. Dacă stă acasă, cheltuiește mai puțin cu transportul, îmbrăcămintea și mâncarea și atunci…de ce să se mai ducă să muncească, când poate să stea acasă. Observați că sunt foarte multe domenii în care se caută salariați, domenii necalificate, unde salariile sunt mici și lumea nu vine, preferă să stea acasă’, a mai spus Nicolescu.

În privința evoluției salariilor medii în 2013 față de 2012, în cazul a 73% dintre firme acestea au rămas la fel, doar un sfert au reușit să le majoreze, însă cu sume modeste, și mai puțin de 5% au redus salariile.

‘În același timp, însă, în această perioadă a crescut numărul de angajări în IMM-uri, cu 0,4% în medie. Ținând cont de câte IMM-uri avem, rezultă că locurile de muncă create în această perioadă au fost cerate doar de IMM-uri’, a subliniat Nicolescu.

Printre măsurile propuse privind nivelul de salarizare, președintele CNIPMMR a reamintit necesitatea corelării creșterilor salariale, inclusiv salariul minim, cu productivitatea, pentru că altfel România riscă întoarcerea la inflație ridicată, potrivit președintelui Consiliului pentru IMM-uri.

În plus, CNIPMMR solicită o serie de îmbunătățiri ale cadrului legal privind piața muncii, respectiv reglementarea salariului orar și a salariului minim orar, reglementarea contractelor standardizate, flexibilizarea timpului de muncă și participarea la profit a salariaților. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
1 Comentariu
  1. Dany spune

    Prea unflate la treisferturi,doar cele bugetare nu si la privat.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata