Mehedinţi: Mărirea şi decăderea satului în care s-a descoperit cel mai mare tezaur dacic

„Dintre acestea cea mai valoroasă corespunde perioadei Valentinian — Valens, când la Hinova se înregistrează afluxul maxim de monedă și care coincide cu măsurile luate în această vreme de autoritățile romane pentru întărirea limesului dunărean. Elocvent în acest sens este ordinul dat la 14 iunie 365 lui Taudomedes, dux limitis Daciae Ripensis, din partea celor doi împărați (Codex Theodosianus, 15, 1, 13), în care se prevedea expres restaurarea fortificațiilor de graniță ruinate de timp sau afectate de invaziile barbare”, a declarat Stângă.

În context, el a arătat că în baza reconstituirilor făcute se poate aprecia că după anul 378 circulația monetară scade drastic, pentru că la începutul secolului al V-lea să înceteze cu totul, materialul numismatic reflectând foarte bine situația precară a fortificației de la Hinova.

„Ridicată în epoca primei tetrarhii (294-296 ?) cetatea cunoaște o primă distrugere între anii 378-379. Refăcută ulterior, va fi lichidată la începutul secolului al V-lea de către huni; prezența acestora la Hinova fiind atestată de un fragment de cazan hunic descoperit aici. Din Hinova s-au adus la Muzeul Regiunii Porților de Fier din Drobeta Turnu-Severin, monede de la Traian și Antoninus Pius. În jurul cetății sunt multe urme de cărămizi și cioburi. La vest de sat, pe malul Dunării e hotărnicită o cetate romană în suprafață de 38 X 39 m.

În localitate s-au găsit morminte și monede romane. La 50 metri de cetate trece drumul roman. Din nefericire doar acestea sunt datele despre castrul roman, nu mai vorbesc de faptul că pe locul ruinelor nu se află nici un fel de informație legată de existența acestui castru”, a spus Stângă.

În ultimii 30 de ani istoricii fac demersuri la autoritățile statului pentru conservarea Castrului roman din Hinova. Ion Stângă este de părere că nu mai există interes pentru tezaurizarea relicvelor istorice ale poporului român.

„Poate greșesc, poate sunt prea aspru, dar în ultimii doi ani s-a propus conservarea și punerea în valoare a acestui obiectiv istoric. S-a vorbit despre asigurarea unor fonduri bănești asigurate prin Programul Național de Restaurare, dar Hinova este un sat cu oameni uitați, deci fără popularitate”, a declarat profesorul arheolog Ion Stângă.

În ceea ce îi privește pe locuitorii așezării, aceștia încă mai speră într-o minune: să fie respectată istoria așezării lor și să trăiască nu în trecutul îndepărtat, pe care îl cinstesc ori de câte ori aprind o candelă la biserica din secolul al XVIII-lea, ci într-un prezent demn, reprezentativ pentru secolul XXI. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata