Micii româneşti vor putea fi comercializaţi şi pe piaţa Uniunii Europene, cele 297 de voturi obţinute luni în Comitetul Permanent pentru Lanţul Alimentar şi Sănătatea Animalelor (SCFCAH) din cadrul Comisiei Europene permit utilizarea bicarbonatului de sodiu în prepararea micilor.
„Mă bucur că micii româneşti au intrat în legalitate. Consider că specificităţile culturale, tradiţionale şi, de ce nu, culinare ale fiecărui stat membru nu trebuie pierdute în procesul legitim de uniformizare a valorilor europene. Acest lucru înseamnă Uniunea Europeană. Mulţumim statelor membre şi Comisiei Europene, care au înţeles demersul României. Diplomaţia românească şi-a făcut excelent datoria”, a declarat luni, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
Efectul principal al votului de luni este că producătorii vor putea exporta micii, dacă în perioada următoare votului nu vor fi înaintate obiecţii. În prezent, micii pot fi produşi şi comercializaţi în România în baza unei derogări, întrucât aditivii utilizaţi la prepararea lor nu figurează în anexa II a Regulamentului 1333/2008, amendată în mai multe rânduri.
De asemenea, directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii, Ştefan Pădure, consideră că această reuşită este un exemplu de cooperare între mediul asociativ şi instituţiile publice pentru susţinerea intereselor producătorilor români pe piaţa UE.
„Asociaţia Română a Cărnii — iniţiatorul acestui demers la Uniunea Europeană — mulţumeşte tuturor celor care au participat la această reuşită. Efortul lor este un exemplu de cooperare între mediul asociativ şi instituţiile publice pentru susţinerea intereselor producătorilor români pe piaţa UE”, a declarat Ştefan Pădure.
Conform Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), cele două ingrediente care aveau nevoie de autorizare pentru a fi utilizate în prepararea micilor erau bicarbonatul de sodiu (E 500) şi carminul (E 120).
Comitetul Permanent pentru Lanţul Alimentar şi Sănătatea Animalelor (SCFCAH) a discutat în 20 februarie 2014 proiectul de regulament al Comisiei Europene care prevede includerea aditivilor necesari pastei de mici în legislaţia actuală (anexa II a Regulamentului 1333/2008) pentru a decide dacă se poate întruni o majoritate calificată (minimum 260 voturi din total 352), în vederea înscrierii acestuia ca punct de vot cert pe agendă.
Cu toate că niciun stat membru nu a avut obiecţii la solicitările României, unele dintre aceste state au precizat în 20 februarie că nu pot vota în favoarea propunerii, din cauza solicitărilor producătorilor naţionali, solicitări care nu au putut fi incluse în prezentul proiect.
„În esenţă, este vorba despre interesul acestora privind extinderea listei cu aditivi care nu sunt utilizaţi în produse tradiţionale. În această situaţie, Comisia a decis să nu supună votului proiectul de regulament, evitând astfel reluarea întregului proces de la zero (opiniile favorabile cumulau 247 voturi)’, menţiona un comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, din 20 februarie.
Astfel, votul din SCFCAH — comitetul permanent condus de Comisia Europeană (CE) şi în care sunt reprezentate la nivel de experţi statele membre — a fost amânat întrucât şapte state au fost nemulţumite că pe lista ce urma să fie supusă votului nu s-au aflat decât câteva produse, printre care şi micii româneşti. Întrucât nu exista o majoritate calificată, acordarea acestei excepţii nu a mai fost supusă la vot, iar producătorii care urmau să beneficieze de ea trebuiau să aştepte până în luna iulie.
În condiţiile în care nu se obţinea o majoritate, niciun procesator român din industria cărnii nu ar fi putut exporta mici în ţările UE, deşi ar fi putut produce şi comercializa în continuare pentru piaţa locală.
Datele statistice arată că în România se produc şi se consumă anual aproximativ 22.000 de tone de mici, însă piaţa neagră reprezintă circa 70-80%. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)