Niculae Voinoiu: Inspectorii de muncă nu pot sancţiona „munca la gri” sau „salariul la plic”

Inspectorii de muncă nu au competența de a sancționa ‘munca la gri’ sau ‘salariul la plic’, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, Directorul Direcției Control, Securitate și Sănătate în Muncă din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV), subliniind că angajatorii preferă să încheie contracte de muncă pe salariul minim garantat.

Pe de altă parte, oficialul MMFPSPV aminteşte că valoarea amenzilor aplicate de Inspecţia Muncii prin inspectoratele teritoriale de muncă, pentru ‘munca la negru’, se ridică la 32.139.000 lei, în primele şase luni ale anului 2014.

Niculae Voinoiu a precizat, totodată, că legislaţia românească privind securitatea şi sănătatea în muncă a fost adaptată cerinţelor europene, însă practica a scos în evidenţă că mai sunt necesare anumite revizuiri pentru a clarifica unele aspecte particulare pentru care legislaţia europeană a formulat cerinţe de ordin general.

AGERPRES: Din datele pe care le aveţi la dispoziţie, la ce nivel se ridică în prezent evaziunea fiscală din munca la negru?

Niculae Voinoiu: Din datele centralizate în cadrul Inspecţiei Muncii nu poate fi estimat nivelul evaziunii fiscale rezultat din munca la negru. Atribuţiile Inspecţiei Muncii sunt limitate în ceea ce priveşte cuantificarea corectă a muncii nedeclarate şi diminuarea acestui fenomen, în sensul că acţiunile de control nu influenţează în mod direct încasarea veniturilor la bugetul de stat şi nici crearea de locuri de muncă.

Astfel, inspectorii de muncă nu au competenţa de a sancţiona ‘munca la gri’ sau ‘salariul la plic’. Angajatorii preferă să încheie contracte de muncă pe salariul minim garantat, cealaltă parte a remuneraţiei, pană la salariul ‘în mână’, nefiind fiscalizată. De asemenea, inspectorii de muncă nu au competenţa de a verifica achitarea contribuţiilor sociale la bugetul consolidat al statului şi nu pot urmări achitarea amenzilor contravenţionale, executarea acestora fiind atributul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

 

AGERPRES: Câte controale au fost efectuate pe componenta de muncă la negru şi care a fost finalitatea lor?

Niculae Voinoiu: În perioada ianuarie-iunie 2014 au fost efectuate 74.635 controale privind ‘munca la negru’ (munca fără forme legale).

 

AGERPRES: Care este valoarea amenzilor aplicate de Inspecţia Muncii pentru munca fără forme legale în primele şase luni din 2014?

Niculae Voinoiu: În ceea ce priveşte ‘munca la negru’, valoarea amenzilor aplicate de Inspecţia Muncii prin inspectoratele teritoriale de muncă, în primele şase luni ale anului 2014, este de 32,139 milioane lei.

 

AGERPRES: Cum apreciaţi numărul actual de inspectori din cadrul Direcţiei Control, Securitate şi Sănătate în Muncă, în raport cu volumul de muncă de pe teren?

Niculae Voinoiu: În ceea ce priveşte numărul inspectorilor de muncă din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, raportat la nivelul de muncă din teren, putem spune că acesta este în concordanţă cu cel al celorlalte ţări europene, şi anume o medie de aproximativ 10.000 de lucrători care revin unui inspector de muncă. În funcţie de specificul economic, de distribuţia teritorială a agenţilor economici şi de gradul de risc asociat activităţilor desfăşurate, sunt diferenţe la numărul de lucrători care revin unui inspector de muncă.

AGERPRES: Care sunt formele de evaziune fiscală cu contracte, folosite de angajatori la ora actuală?

Niculae Voinoiu: Forma de evaziune fiscală cu contracte, folosită de angajatori, rezultă din stabilirea în contractele individuale de muncă de salarii mai mici decât cele efectiv acordate. Practic, angajatorul acordă peste salariul minim garantat o parte a salariului ‘în mână’, această parte nefiind fiscalizată.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata