O istorie a jocului de volei, la 120 de ani de existenţă

Americanul William G. Morgan (1890-1942), născut în statul New York, a rămas în istorie pentru inventarea jocului de volei (volleyball), pe care inițial l-a numit ”Mintonette”, la 9 februarie 1895.

William G. Morgan a urmat studiile universitare de educație fizică la Colegiul Springfield, din cadrul YMCA (Young Men’s Christian Association), unde l-a întâlnit pe James Naismith, care, în 1891, avea să inventeze jocul de baschet. După absolvire, în vara anului 1896, Morgan s-a mutat la YMCA, Holyoke, Massachussets, unde a ajuns director la catedra de Educație Fizică.

Aici, a avut oportunitatea să creeze, să dezvolte și să coordoneze un vast program de exerciții și lecții de sport pentru bărbații tineri. Numărul lecțiilor a crescut simțitor în urma aprecierilor primite și, astfel, a ajuns să-și de seama că avea nevoie de un anumit tip de joc competitiv recreațional pentru o diversificare a programului. Jocul de baschet, care începuse să se dezvolte, părea să se potrivească tinerilor, dar considera necesară o alternativă mai puțin violentă și intensă pentru membri mai în vârstă.

A decis să combine elemente de baschet, baseball, tenis, handbal și s-a inspirat dintr-un joc italian foarte vechi și așa-numitul ”Faustball” german. Scopul său era acela de a crea un joc accesibil clasei de oameni de afaceri pe care o pregătea și din care făceau parte, în general, oameni cu vârsta peste 40 de ani. William G. Morgan a împrumutat plasa de la tenis, pe care a ridicat-o mai sus, cam în zona capului. Așa a luat ființă jocul de ”mintonette”. În timpul unei demonstrații, un spectator a observat că jucătorii păreau ”a trage salve de tun” (în engleză ”to volley”) și, de atunci, sportul s-a numit ”volley”.

Studenții au adoptat imediat noul joc și l-au popularizat în rândul rudelor și prietenilor. Sportul a devenit unul dintre cele mai practicate în întreaga lume, ulterior fiind inventate și alte forme ale acestui sport: voleiul pe plajă și voleiul în noroi, practicat în Finlanda.

În 1900, an în care au început să fie fabricate mingi speciale de volei, voleiul a ajuns în Canada, în 1905, în Cuba, în 1909, în Puerto Rico, în 1912, în Uruguay, în 1916, în Filipine (aici se numea ”bomberino”), în 1917, în Brazilia etc. În 1949, a fost organizat primul campionat mondial de volei, la Praga. În 1951, voleiul ajunsese să fie practicat de 50 de milioane de persoane din 60 de țări. În 1957, voleiul a devenit sport olimpic.

În România, voleiul a fost menționat în jurul anului 1920, spunându-i-se ”mingea bombă”. În 1922, la București, opt echipe școlare și-au disputat întâietatea, iar în 1926 au apărut echipe de cluburi și în provincie.

Federația Română de Baschet si Volei a fost constituită în 1931, organizându-se la scurt timp și un campionat regional. În 1946, sunt menționate campionate școlare, universitare, sindicale și regionale. Echipele reprezentative ale României au participat la Jocurile Balcanice unde au câștigat, la masculin și la feminin. În 1948, a fost înființată Federația Română de Volei și au fost organizate Campionatele naționale de volei. În 1956, România se situa pe locul secund la Campionatele Mondiale de la Paris, atât la fete cât și la băieți.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata