Oraşul Topoloveni are primul semnalizator al unei Indicaţii Geografice Protejate

Topoloveni, un oraş cu puţin peste 10.000 de locuitori, recunoscut pentru exportul articolelor de artizanat şi al conservelor de legume şi fructe, a devenit faimos, în ultimii ani, datorită dibăciei a două vizionare, mamă şi fiică, Bibiana şi Diana Stanciulov, care au reuşit în urmă cu 13 ani să pună pe picioare o secţie a unei fabrici falimentare de conserve din localitate şi să aducă în scurt timp pe piaţă produse tradiţionale de calitate, curate şi autentice.

„A fost şansa „magiunului din prune” să îşi salveze existenţa şi reţeta de …100 ani”, spune întotdeauna cu mândrie Bibiana Stanciulov, administratorul şi patronul societăţii Sonimpex Topoloveni.

Magiunul nu este acum „numai un brand al Topoloveniului pentru că a devenit, între timp, un brand al României şi al Uniunii Europene prin acordarea certificării de calitate, autenticitate, unicitate şi tradiţionalitate”, respectiv Indicaţia Geografică Protejată. În curând se împlinesc trei ani de când Sonimpex a primit această certificare de calitate şi până acum niciun alt produs românesc nu a mai reuşit această performanţă, deşi România se mândreşte cu nu mai puţin 4.200 de produse tradiţionale înregistrate la Ministerul Agriculturii.

„Pot să afirm că am pus Topoloveni pe harta lumii. Pe autostrada Bucureşti-Piteşti se găseşte primul semnalizator al unei Indicaţii Geografice Protejate, este semnalizarea localităţii Topoloveni”, a adăugat Bibiana Stanciulov.

 

  • Povestea

În anul 2001, după repetate încercări de a reporni fabrica de conserve de la Topoloveni, a fost declarat falimentul şi s-a decis lichidarea judiciară a fabricii. În acest context, fabrica a fost scoasă la vânzare, pe active, prin licitaţie deschisă. Primul activ supus licitaţiei a fost ‘Secţia de magiun, deshidratate şi rachiuri’.

„În acel moment am hotărât să participăm la licitaţie pentru a demonstra că în industria alimentară se poate lucra curat şi se pot obţine produse de calitate, fără a înşela consumatorul. Am câştigat licitaţia deoarece nimeni nu s-a încumetat să ofere suma solicitată, respectiv 270.000 RON, fără TVA, având în vedere starea avansată de rugină care se aşezase peste utilajele achiziţionate prin anii ’60. La data licitaţiei nu am solicitat să vedem secţia înainte. A fost şansa „magiunului din prune” să îşi salveze existenţa şi reţeta de …100 ani”, comentează Stanciulov.

Chiar dacă nimeni nu a fost convins că se va face vreo investiţie în secţia achiziţionată, „ambiţia şi gusturile copilăriei”, au făcut, ca o femeie de 48 de ani, sociolog de profesie, să se reprofileze pentru producţie în industria alimentară şi să reia totul de la capăt.

„Magiunul din prune, împreună cu parfumul bulionului din roşii şi al mustului îmi declanşează acel sentiment al copilăriei liniştite şi am avut premoniţia că magiunul va fi un succes al produselor autentic româneşti. Magiunul nu este acum „numai un brand al Topoloveniului, pentru că a devenit, între timp, un brand al României şi al Uniunii Europene prin acordarea certificării de calitate, autenticitate, unicitate şi tradiţionalitate, respectiv Indicaţia Geografică Protejată. În 7 aprilie 2014 se împlinesc trei ani de când Sonimpex a primit această certificare de calitate şi până acum niciun alt produs românesc nu a mai reuşit această performanţă”, a arătat proprietarul magiunului.

Concursurile internaţionale de gust şi calitate la care a participat Sonimpex Topoloveni au adus magiunului Două Stele Michelin din maximum trei, fiind pentru prima dată în istoria industriei alimentare când un producător român, cu capital 100% românesc, primeşte o asemenea recunoaştere.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata