Patronatele şi sindicatele din industria alimentară cer demisia ministrului Mediului; colaps pe colectarea deşeurilor

Patronatele şi sindicatele din industria alimentară solicită suspendarea obligaţiei de plată a contribuţiei privind reciclarea ambalajelor până la crearea unui cadru legislativ „transparent, echitabil şi controlabil” pentru toţi actorii din lanţul de reciclare, solicitând la unison demiterea ministrului Mediului pentru proasta gestionare a sistemului de colectare şi reciclare şi lipsa de control a autorităţilor.

„Din punctul nostru de vedere este cel mai puternic „scandal” pe care l-a avut România în ultimii 7-8 ani. Astăzi am primit bomboana pe colivă pentru că 25 ianuarie a fost data limită pentru depunerea hârtiilor la MMAP pentru obligaţiile de plată, iar la sfârşitul săptămânii trecute am mai primit o altă veste ‘îmbucurătoare’, respectiv că unul dintre reciclatori a afirmat că toate cantităţile declarate în cursul anului trecut sunt false, în jur de 55.000 de tone. În bani, această cantitate reprezintă ca taxă de mediu 25 de milioane de euro, adăugată deja la cele 20 de milioane de euro, înseamnă că pe două luni ale anului trecut industria alimentară are de plată către MMAP circa 45 de milioane de euro”, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, preşedintele Romalimenta, Sorin Minea.

Acesta a subliniat că pentru anul viitor această suprataxă de 2 lei/kg de ambalaj stabilită prin OUG 196/2005 reprezintă un total de 230 — 250 de milioane de euro, bani care vor fi plătiţi de cetăţeanul român pe produsele alimentare, iar acel efect de reducere a TVA la alimente va dispărea pe parcusul acestui an.

„Alături de această sumă se mai adaugă datoria din infringement pentru că România va fi în infringement pentru proasta gestionare şi din informaţiile doamnei ministru (Cristiana Paşca Palmer, ministrul Mediului n.r.) aceasta va fi de 200.000 de euro pe zi, bani pe care îl va plăti tot contribuabilul. Cred că este o lege prost făcută, ce-i drept nu acum, ci în urmă cu 10 ani, este o lege prost urmărită de-a lungul timpului, care ni s-a spus că funcţionează şi care s-a dovedit nefuncţională şi prin care s-au făcut tot felul de fraude. Potrivit acestei legi pentru a nu plăti taxa de 2 lei care este o penalitate, trebuia să devenim contribuabil la o Organizaţie de Transfer de Responsabilitate (OTR), am îndeplinit condiţiile legii, am plătit 0,65 lei pe kg acestor firme şi acum aflăm că din cauza altor firme de reciclare care au fraudat piaţa, tot potrivit acestei legi, cei buni de plată suntem noi, cei care am fost cinstiţi”, a explicat Minea.

Șeful Romalimenta a afirmat că a solicitat ministrului Mediului reglarea acestor probleme care vor duce industria alimentară şi agricultura României „într-un faliment coordonat”, fără a primi însă niciun răspuns.

„Lipsa de dialog de care a dat dovadă este unică în istoria României. Este prima dată când nu avem dialog constructiv, de aceea ne-am permis să spunem că managementul acestei situaţii a fost execrabil şi îmi asum acest termen”, a spus Minea.

Totodată, preşedintele federaţiei din industria alimentară consideră că în urma acestor penalităţi producătorii vor fi nevoiţi să majoreze preţurile produselor alimentare, „care nu vor apărea peste noapte, însă cele mai perverse scumpiri sunt cele care depăşesc realitatea”.

„Tot ce se acumulează în perioada până ajungi la preţul nou se încarcă în preţul care va apărea. Aceste modificări nu sunt scumpiri pentru că nu îmi pun eu profit, sunt taxe şi impozite către stat, deci se vor duce în costuri. Fiecare firmă le va arunca în piaţă când va crede că este oportun şi vă spun că până la sfârşitul verii le veţi găsi fără niciun fel de problemă. Dacă nu moare industria până atunci şi vom găsi doar produse din import”, a adăugat Minea.

În opinia lui Minea, un ministru tehnocrat trebuie să ia decizii corecte pentru lucrurile pe care le cunoaşte, deoarece dacă era numit politic, atunci se intervenea politic.

„Din acest punct de vedere, fiind un ministru tehnocrat, eu am încercat să îi explic logic situaţia, dar am constatat că ministrul actual al Mediului nu este tehnocrat ci birocrat, adică unul care iubeşte biroul, pentru că nu înţelege”, a menţionat Minea.

La rândul său, directorul general al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), Ovidiu Gheorghe, a afimat că în condiţiile acestui blocaj, Corpul de Control al premierului ar trebui să se mişte extrem de repede. „Știm că domnul prim-ministru are exerciţiul schimbatului miniştrilor la ceas de noapte, poate îşi asumă interimatul la Ministerul Mediului ca să avem cu cine discuta. Avem nevoie de soluţii pentru a debloca situaţia pentru că toată lumea ne întreabă ce facem cu ambalajele”, a adăugat Ovidiu Gheorghe.

În context, Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară Sindalimenta, a reiterat că majorarea preţurilor va duce la vânzări mai mici şi în consecinţă la disponibilizări.

„Lucrurile sunt foarte grave. În momentul de faţă societăţile mici şi mijlocii pot dispărea, iar această doamnă ministru a Mediului, din punctul nostru de vedere, al sindicatelor, şi nu cred că este singură în acest Guvern, este sau incompetentă sau rău intenţionată. Dacă este incompetentă să plece la Bruxelles, dacă este rău intenţionată, este foarte grav. Asta înseamnă că am scăzut TVA la produsele alimentare, piaţa a început să funcţioneze, consumatorul a fost mai mulţumit, dar au venit băieţii de la Bruxelles şi neimplicarea doamnei ministru pentru rezolvarea acestei situaţii conduce la distrugerea nu doar a industriei alimentare”, a spus Frumosu.

Ministerul Mediului preciza, într-un comunicat remis în 21 ianuarie, că intenţia autorităţilor din domeniu nu este de a aplica penalităţi pentru fiecare kilogram de deşeu nereciclat, ci de a impulsiona un sistem funcţional de management al deşeurilor de ambalaje care să nu plaseze România în nefericita situaţie a unui infringement pe această temă, caz în care penalităţile europene ajung şi la 200.000 euro pe zi.

„Riscul declanşării procedurii de infringement în domeniul deşeurilor de ambalaje a fost evidenţiat de controalele fiscale derulate de Administraţia Fondului pentru Mediu la Organizaţiile de Transfer de Responsabilitate (OTR) angajate de agenţii economici pentru recuperarea deşeurilor de pe piaţă. Controalele desfăşurate în 2015 au identificat o serie de nereguli în acest sistem, dintre care cea mai gravă se referă la raportarea de către OTR a unor cantităţi fictive de deşeuri care, în realitate, nu au fost niciodată colectate sau reciclate. Ca atare, AFM a aplicat penalităţi fiscale pentru şase din cele zece OTR-uri din România, în valoare de aproximativ 19 milioane de euro. Dincolo de ceea ce a dispus AFM, cazul a fost trimis mai departe şi Parchetului General, pentru verificare şi stabilirea măsurilor, conform legii’, a declarat Corina Lupu, secretar de stat în MMAP pentru domeniul Mediu.

De altfel, potrivit comunicării oficiale a Parchetului General, potenţialul prejudiciu al acestor activităţi depăşeşte 54 de milioane de euro.

Conform legii, orice agent economic care pune pe piaţă produse ambalate este obligat să recupereze deşeurile de ambalaje rezultate în urma consumului. Legea este valabilă pentru orice ţară a Uniunii Europene, nu doar în România. Pentru asumarea acestei responsabilităţi, agenţii economici se pot organiza în cadrul unor structuri asociative de tip organizaţie de transfer de responsabilitate sau îşi pot recupera deşeurile puse pe piaţă prin resurse proprii.

Dacă agenţii economici nu-şi îndeplinesc ţintele asumate, aceştia sunt obligaţi legal să contribuie la Fondul de Mediu cu 2 lei/kilogram pentru cantităţile de ambalaje nereciclate. Această contribuţie este necesară pentru: a descuraja depozitarea deşeurilor la groapă, a optimiza activitatea de reciclare a agenţilor economici, dar şi pentru a finanţa prin AFM proiecte de colectare selectivă a deşeurilor, proiecte care le vin în sprijin.

Legislaţia privind obligaţiile de reciclare este în vigoare în România de mai bine de 10 ani. În tot acest timp, au fost înfiinţate şi autorizate zece Organizaţii de Transfer de Responsabilitate (OTR). (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
1 Comentariu
  1. Monita spune

    Problema a fost aruncata in domeniul industriei si comertului cu produse agro-alimentare. Dar la nivelul localitatilor urbane si rurale nu s-a facut mai nimic pentru reciclarea deseurilor. S-au pus la intersectiile stradale mari, cateva recipiente de colectare si in rest zero. Trebuia la fiecare 5-7 blocuri trebuiau de pus asemenea containere si apoi firmele sa le elibereze in de 4 ori pe luna. Aceasta nu numai pentru sticla,, doze aluminiu,, hartie, pet-uri, dar si pentru deseuri textile din haine vechi, piese de mobilier uzate, electrocasnice, etc. Din pacate ne meritam sanctiunea prin infrigement, dar de platit ar trebui sa plateasca cei vinovati cu adevarat.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata