Patru scenarii posibile pentru Moscova, după referendumul din Crimeea

După ce parlamentul Crimeii a proclamat independenţa peninsulei şi a cerut oficial alipirea la Rusia, ce atitudine ar putea adopta Moscova?, se întreabă publicaţia franceză Le Nouvel Observateur, prezentând patru posibile scenarii de evoluţie a situaţiei.

Un prim scenariu ar fi ca Moscova să anexeze pur şi simplu peninsula. Duma de Stat a Rusiei va vota în 21 martie o lege care să permită anexarea unui nou teritoriu fără acordul ţării de origine. Prin adoptarea acestei legi, Moscova va putea face din Crimeea o nouă regiune rusă, după cum au cerut locuitorii acesteia, potrivit rezultatului referendumului de duminică. Un rezultat nerecunoscut, totuşi, de Kiev şi de comunitatea internaţională.

Pentru Vladimir Putin, avantajele unui asemenea scenariu ar fi acelea că liderul rus îşi va putea arăta astfel solidaritatea cu o regiune majoritar rusofonă. Această anexare îi va permite, de asemenea, să se afişeze ca un om puternic în faţa populaţiei ruse (implicarea sa în problemele ucrainene a făcut deja ca nivelul său de popularitate să se situeze în prezent la cel mai înalt nivel de după realegerea sa în 2012), dar şi în faţa comunităţii internaţionale, în condiţiile în care Rusia este izolată mai mult ca niciodată pe plan mondial.

Inconvenientele ar fi acelea că, pentru Moscova, deţinătoare a dreptului de veto în cadrul Consiliului de Securitate, riscul este limitat la sancţiuni regionale, în special americane şi europene. Washingtonul şi Bruxellesul au adoptat deja, luni, măsuri restrictive la adresa unor personalităţi ruse şi ucrainene, ca o consecinţă a organizării referendumului. Alte restricţii ar putea urma în caz de anexare.

Un al doilea scenariu ar fi anexarea teritoriului, însă fără să o validare juridică. Moscova ar putea să aleagă să-şi retragă proiectul de lege ce urmează să fie supus la vot la 21 martie sau — măsură puţin probabilă — să facă adoptată această lege de Duma de Stat, însă fără să o ratifice, pentru a menţine presiunile asupra Kievului şi a comunităţii internaţionale. Potrivit unor surse diplomatice franceze, acesta ar fi cel mai plauzibil scenariu.

Pentru Moscova, avantajele ar fi acelea că i-ar permite să valideze independenţa Crimeii, să o menţine sub aripa, sub protecţia sa. O anexare de facto care i-ar permite totodată să se adăpostească în faţa unor noi sancţiuni, menţinând totodată ameninţarea unei anexări de jure. O carte cu utilităţi multiple, pe care Moscova ar putea să o pună pe masă în diferite momente de negociere diplomatică.

Incovenientele unui asemenea scenariu ar fi acelea că acesta comportă un ‘risc de imagine’ pentru Vladimir Putin în faţa populaţiei ruse din Rusia şi Crimeea. Aceştia din urmă ar putea să se simtă abandonaţi, lăsaţi de izbelişte. Cu toate acestea, riscul este unul limitat, Moscova putând să compenseze foarte bine acest sentiment prin injecţii financiare în economia Crimeii.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata