Plângere penală împotriva OSIM

Comunicat de presă

– O casă de avocatură a depus o plângere penală împotriva Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), apreciind că acesta a emis un act abuziv care blochează demersurile de înregistrare a mărcilor

– Conform Instrucţiunii 5, OSIM poate refuza mărcile pentru motive relative, din proprie iniţiativă

– În plângerea penală se precizează că OSIM, prin emiterea Instrucţiunii 5, săvârşeşte infracţiuni contra patrimoniului, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, fapte care produc prejudicii deosebite statului român, precum şi persoanelor fizice şi juridice care îşi înregistrează cereri de mărci naţionale, comunitare şi internaţionale

Investitorii străini şi companiile care vin să îşi înregistreze mărci noi în România se lovesc de inadvertenţe legislative. Motivul principal este faptul că Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) şi-a arogat dreptul de a refuza mărcile pentru motive relative, din proprie iniţiativă, chiar dacă legea îi interzice acest lucru. În 2012, legislaţia a fost modificată de OSIM printr-un ordin de serviciu abuziv (Instrucţiunea 5), permiţând refuzul mărcilor noi, chiar dacă terţii care deţin mărci anterioare nu depun opoziţii.

Pentru a contesta un astfel de refuz, ca în orice altă situaţie, companiile trebuie să plătească o taxă ce depăşeşte suma de 120 de euro, ceea ce, la o medie de 10.000 de mărci pe an, dacă doar 1.000 dintre ele sunt refuzate dintr-un motiv relativ, fiind nevoie de o contestaţie, rezultă costuri de circa 100.000 de euro pe an, doar pentru această taxă.

În plus, durata de soluţionare a unei contestaţii poate ajunge până la un an, perioadă în care orice investitor riscă să nu primească marca. Acest lucru îi cauzează pierderi mari în piaţa pe care o gestionează pentru că, practic, nu îşi poate folosi propriul brand.

Ordinul de serviciu a fost emis în anul 2012 şi, conform Casei de Avocatură Cosmovici Intellectual Property, poate fi considerat un abuz în serviciu cu efect indirect contra intereselor statului şi contra patrimoniului, săvârşit de OSIM prin organele sale de conducere.

Casa de avocatură a depus o plângere penală împotriva OSIM şi o sesizare a Curţii de Conturi, în care semnalează încălcarea legii prin emiterea Instrucţiunii 5, creşterea semnificativă a costurilor printr-o taxă care este nelegală (pe cale de cauzalitate) şi îngreunarea sau chiar blocarea procedurii de înregistrare a mărcilor pentru solicitanţii de bună-credinţă.

 

Care sunt modificările legislative

Concret, până în anul 2010, România  putea refuza cererile de înregistrare din motive absolute (mărci care sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri, care prejudiciază imaginea sau interesele statului etc.) sau din motive relative (de exemplu o marcă este identică sau similară cu alta înregistrată anterior).

În 2010, legea se modifică şi OSIM poate respinge o marcă doar pentru un motiv absolut, urmând ca pentru motivele relative să depună opoziţie terţii care doresc acest lucru. În anul 2012, OSIM îşi arogă dreptul de a refuza o marcă inclusiv din motive relative prin Instrucţiunea 5/2012, deşi o lege nu poate fi modificată decât printr-un act juridic de aceeaşi forţă (tot o lege).

 

Cum sunt afectate companiile

Companiile sunt nevoite să efectueze mai multe proceduri. Iniţial aplicanţii primesc un raport de cercetare, cu mărcile considerate de OSIM ca fiind identice cu noua cerere. Pentru a nu primi aviz de refuz, companiile sunt obligate fie să îşi limiteze mărcile, fie să obţină acordul titularului de drepturi anterioare (ceea ce presupune căutarea acestuia, negociere, eventual costuri), fie să conteste decizia.

Firmele care aleg calea contestaţiei pot aştepta soluţionarea chiar şi un an de zile, perioadă în care nu îşi pot folosi propriul brand pentru extindere, pentru că nu au certitudinea că vor obţine marca.

„Noi am constatat că actul emis de OSIM este contrar legii şi că o procedură mult simplificată, similară celei folosite pentru mărcile comunitare, a fost transformată din nou într-una greoaie, de durată şi costisitoare. Ţinem foarte mult la respectarea unor proceduri corecte şi vrem ca practica Oficiului să respecte legea.

Deşi OSIM a avut iniţial o intenţie bună, aceea de a refuza mărcile noi care le copiază pe cele vechi, în realitate efectele sunt cu totul altele. Investitorii sau antreprenorii vin să depună mărci, află că le sunt refuzate, citesc legea şi nu înţeleg motivul acestui refuz.

Pe lângă aceasta, pentru a evita un refuz şi deci o contestaţie previzibilă, mai află că trebuie să obţină acordul titularilor anteriori, deşi nu a fost formulată o opoziţie conform legii, sau sunt forţaţi să renunţe la unele clase, deci la unele drepturi. Or, toate aceste lucruri sunt generate de un artificiu de interpretare eronată a legii, care discreditează o instituţie de valoare cum este OSIM.

Sunt foarte multe blocaje generate care împiedică semnificativ creşterea pieţei şi, dacă OSIM nu va reveni la respectarea întocmai a cadrului legal, vom recurge inclusiv la sesizarea instanţelor de judecată, probabil ultima soluţie pentru a obliga Oficiul să aplice în mod responsabil legea mărcilor”, a declarat Paul Cosmovici, specialist în proprietate intelectuală, fondatorul „Cosmovici Intellectual Property” şi semnatarul plângerii penale împotriva OSIM.

În plângerea penală se precizează că OSIM, prin emiterea Instrucţiunii 5, săvârşeşte infracţiuni contra patrimoniului, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, fapte care produc prejudicii deosebite statului român, precum şi persoanelor fizice şi juridice care îşi înregistrează cereri de mărci naţionale, comunitare şi internaţionale.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata