PMI şi Draghi pun investitorii pe jar

Mult aşteptata conferinţă de presă a preşedintelui BCE, Mario Draghi, nu a făcut decât să confirme temerile analiştilor legate de probabilitatea crescută (anunţată de PMI) ca economia europeană să intre în contracţie în anul 2015. Speranţele investitorilor că acest fenomen va fi contracarat prin lansarea unui QE marca BCE au fost (deocamdată) spulberate, astfel încât investitorii s-au văzut nevoiţi să se reorienteze rapid.

Dănuţ Dudu

 

  • Ameninţarea unei noi contracţii a PIB-ului zonei euro

Activitatea în sectorul privat din zona euro a cunoscut, în luna noiembrie, o creştere mult mai lentă decât se aştepta în ciuda faptului că întreprinderile au acceptat scăderi dramatice ale preţurilor. Aceasta evidenţă nu face decât să întărească imaginea unui debut de an 2015 mult sub aşteptări, analiştii anticipând o nouă perioadă de contracţia economică. Această ameninţare ar fi trebuit să dea de gândit Consiliului de Administraţie al BCE, reunit pe 4 decembrie, astfel încât, la finalul discuţiilor BCE ar fi trebuit să anunţe noul program de relansare şi susţinere a economiei.

Asta cu atât mai mult cu cât ultimele cifre ale indicelui activităţii manufacturiere PMI Markit indică o scădere îngrijorătoare, apropiindu-se de palierul de 50 puncte, sub care economia intră într-un proces de contracţie. Valoarea de 51,1 calculată pentru luna noiembrie pentru întreaga zonă euro este inferioară celor anterioare, din lunile precedente, şi este cu atât mai îngrijorătoare cu cât situaţia se menţine în zona de alarmă pentru a 17-a lună consecutiv, iar indicele comenzilor noi a scăzut, pentru prima oară de la jumătatea anului trecut, la o valoare care certifică o lună decembrie mult sub aşteptări.

Toate acestea atestă ideea că Europa se află la limita contracţiei economice, apropiindu-se cu paşi mari de ceea ce se numeşte stagnare, punând astfel presiune şi mai mare asupra BCE, care nu părea a avea o altă soluţie decât continuarea programului de relaxare monetară (similar cu cel implementat de FED în ultimii ani în SUA), cu toate riscurile aferente (mai ales în zona inflaţionistă).

Asta ar implica, în ultimă instanţă, intrarea BCE într-un program de achiziţie a datoriilor suverane ale statelor Uniunii, ca unică soluţie pentru evitarea pericolului stagnării, anunţat pentru 2015. Probabilitatea unei astfel de decizii era cu atât mai mare cu cât China, Marea Britanie şi SUA se pot lăuda cu rate ale indicelui serviciilor mai bune decât cele ale Uniunii Europene.

  • De ce ar trebui să ne îngijoreze PMI?

Pentru început, să explicăm ce reprezintă PMI. Acesta este un indicator de conjunctură care reflectă influenţa unei sume de factori asupra evoluţiei industriei cum ar fi rata şomajului, a producţiei, nivelul noilor comenzi şi cel al stocurilor/livrărilor de produse. Cu alte cuvinte, acesta “măsoară” capacitatea companiilor de a susţine (sau nu) economia. O valoare a PMI peste 50 de puncte indică faptul că industria este în expansiune, iar sub această valoare sectorul respectiv intră în contracţie.

Măsurarea activităţii companiilor reprezintă o mare parte a PIB-ului unei economii, iar o contracţie a industriei poate antrena scăderea cu câteva puncte procentuale a creşterii economice globale. Astfel, scăderea PMI pentru principalele trei economii ale zonei euro –Germania, Franţa şi Italia – i-au făcut pe analişti să se neliniştească vis-a-vis de slăbirea ritmului de creştere a economiei europene şi chiar să anunţe un început de an nou nefast pentru întreaga zonă.

Avertismentele au la baza tocmai scăderea, în luna noiembrie, a indicelui industriei manufacturiere în Franţa la 47,8, în Germania la 52,4 (faţă de estimatul de 52,7), iar în zona Euro la valoarea de 51,9. Această evoluţie descendentă a permis celor de la FMI să sublinieze că revenirea economiei europene nu este nici atât de solidă şi nici atât de puternică, ceea ce se reflectă într-o rată a inflaţiei scăzută şi o rată a şomajului inacceptabilă, de 11,7%.

Ori, pentru contracararea acestui trend, BCE ar trebui să se pregătească pentru o nouă rundă de relaxare monetară. Numai că, în condiţiile în care BCE a coborât deja dobânda de referinţă şi a implementat un program de răscumpărare de active, este dificil de estimat care va fi următoarea mişcare a Băncii Centrale Europene şi, mai ales, cât de eficientă va fi aceasta.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata