AGERPRES: Vreau să revin un pic la sustenabilitatea măsurii, ţinând cont că dvs aţi explicat că nu vor fi nici taxe şi nici impozite suplimentare…
Victor Ponta: Da, şi chiar nu vor fi, pentru că aşa cum am spus şi în 2014 avem veniturile suplimentare necesare şi o reducere a cheltuielilor care ne permite ca acest impact negativ să nu însemne alte taxe şi impozite şi nici să nu însemne o ieşire din ţinta de deficit pe care am stabilit-o cu Comisia Europeană. Acest lucru a fost posibil, v-o spun foarte direct: pentru că în primul rând românii au muncit mai mult anul trecut şi atunci, având creştere economică, avem încasări suplimentare şi pentru că, încet-încet, mai încet decât mi-aş dori eu, dar totuşi lucrul acesta se simte, acea reformă a Direcţiei anti-fraudă de la ANAF plus toate anchetele pe care şi presa le-a mediatizat din partea procurorilor împotriva celor care făceau evaziune fiscală cu TVA, împotriva celor care făceau tot felul de infracţiuni, a început să se simtă.
Mai este un moment esenţial, din punctul meu de vedere, când încasările la buget vor creşte semnificativ: intrarea în vigoare a Codului insolvenţei. Acolo a fost o decizie politică — întâi preşedintele Băsescu a refuzat promulgarea, apoi mi se pare colegii de la PNL au contestat la Curtea Constituţională, dar Curtea a respins cu 9 la 0 contestaţia… A fost o tragere de timp. În momentul în care ai Noul Cod al insolvenţei şi în momentul în care mulţi dintre cei care până acum intrau în insolvenţă, ca să nu-şi plătească taxele şi impozitele la stat şi ca să nu-şi plătească datoriile la beneficiarii privaţi, deci din acel moment vom mai avea încă un moment important de creştere, în primul rând economică, pentru că îi elimini pe cei care afectează competitivitatea economică, şi în al doilea rând să simţi la buget, pentru că nu mai poţi să fugi cum se întâmpla până acum.
Te declarai în insolvenţă şi stăteai bine mersi acolo şi nu plăteai nicio taxă şi niciun impozit. Deci cred că din acest punct de vedere toate datele pozitive ne îndreptăţesc să credem că putem să luăm această măsură. De asta am văzut aşa că era un fel de supărare, că de ce nu ne ceartă FMI-ul şi Comisia Europeană. Nu ne ceartă că au văzut cifrele şi pentru că ştiu că atunci când au spus că o să avem creştere economică 1,6 am avut 3,5, când au spus că facem 3 deficit am făcut 2,6…E prima dată când doi ani la rând România merge mai bine chiar decât şi-au imaginat ei.
AGERPRES: Este sau nu nevoie de acordul FMI pentru aplicarea acestei măsuri, pentru că a rămas un pic neclar. Și care sunt acum relaţiile dintre noi şi FMI?
Victor Ponta: Acordurile cu cele trei instituţii, pentru că FMI-ul este cel mai folosit, dar din punctul meu de vedere şi în realitate acordul cu Comisia Europeană este cel mai important. Deci acordul cu Comisia, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială sunt operaţionale. Asta înseamnă, mai direct — Comisia Europeană ne acordă acel top up de 10% pentru finanţări la fonduri europene — că asta înseamnă de fapt beneficiile acordului. Fondul Monetar Internaţional ne pune la dispoziţie în orice moment am avea nevoie să accesăm linia de credit de 2 miliarde. Nu avem nevoie, dar dacă, Doamne fereşte, se întâmplă cine ştie ce cataclism, mâine putem să accesăm, Banca Mondială are aproape un miliard credite pentru Sănătate, pentru Educaţie, sunt, le folosim zi de zi.
Deci acordul este absolut operaţional. Mai departe. Asta s-a explicat de fiecare dată un pic strâmb în România ca să dai vina pe alţii. Nu FMI-ul a tăiat pensiile şi salariile în 2010, Guvernul României le-a tăiat. Sigur, FMI-ul a zis: „dacă asta e soluţia, în regulă!”. Și acum e la fel: FMI-ul nu ne spune reduceţi sau nu reduceţi contribuţiile de asigurări sociale. Ei vin şi spun: „la sfârşitul anului vrem să vedem dacă vă păstraţi în deficitul de 2,2%, dacă v-aţi îndeplinit acele standarde pe care până la urmă le au toate ţările UE.
Eu de asta spun că nu FMI-ul este principalul gardian, ci Comisia Europeană. Pentru că noi la anul o să încheiem acordul cu Fondul Monetar Internaţional. În mod normal, România nu mai are nevoie de un nou acord cu FMI-ul pentru că suntem o economie mult mai sănătoasă decât celelalte din zonă, dar standardele şi condiţiile Comisiei Europene rămân. Acelea nu pleacă niciodată cât timp suntem membri ai Uniunii Europene şi sunt valabile pentru toate cele 28 de ţări. Deci ei vor spune şi în noiembrie, de aceea am spus „haideţi, veniţi să discutăm despre bugetul pe 2015!”. Cel pe 2014 e clar, e în regulă, e bine. Când venim şi discutăm despre bugetul pe 2015 vedem atunci dacă putem sau nu să păstrăm ţintele.
Din punctul meu de vedere putem să le păstrăm, dar era un moment acesta, 2014, care, după doi ani, ştiţi cum se spune, după ce doi ani ai fost elev cuminte şi ţi-ai făcut temele, ai muncit, e momentul în care poţi să iei nişte măsuri care de fapt să stimuleze această creştere economică. Eu am discutat foarte clar cu ei şi am spus: stăm bine cu cifrele, nu stăm bine cu locurile de muncă pentru a ajunge la acel nivel de care România are absolută nevoie. Cum facem locuri de muncă? Am întrebat tot mediul privat şi toţi mi-au spus: „mai e un singur lucru-reduceţi taxarea muncii, reduceţi CAS-ul”. Ori eu sunt convins că nu într-o zi sau într-o săptămână, nu sunt genul de măsuri care să dea rezultate pe termen foarte scurt, dar pe termen mediu şi lung e o măsură foarte corectă.
AGERPRES: De ce aţi preferat un proiect de lege şi nu o Ordonanţă de Urgenţă?
Victor Ponta: Din două motive. În primul şi în primul rând neavând urgenţa pentru 1 iulie, am considerat că e şi o chestiune de legitimitate politică. Altfel, în contextul ăsta în care în România orice faci se spune că trebuie să faci invers. Dacă o iei în stânga, de ce nu ai luat-o în dreapta, dacă ai luat-o în dreapta de ce nu ai luat-o în stânga. Cu siguranţă, am şi văzut zilele astea, „dar de ce reduceţi CAS?”. Ori eu mă duc în Parlament şi în măsura în care votul va fi cvasi-unanim, eu cred că va fi un vot cvasi-unanim — e foarte greu atunci să critici ceva ce ai votat tu însuţi.
Din punct de vedere politic e important ca eu, ca Guvern, să arăt partenerilor internaţionali că e un sprijin politic al Parlamentului pentru această măsură. Deci nu era nicio grabă. Putem s-o facem în mod legitim. Și în al doilea rând, tocmai pentru o dezbatere în Parlament să arăt exact punctele pe care le-am avut în programul USL şi pe care le-am îndeplinit. Vă spun, puţine guverne, după 2004, pot să spună „da, am promis de la 1 la 5 şi le-am făcut pe toate 5”. Ori e un beneficiu politic pe care cred că trebuie să îl folosim.
AGERPRES: Credeţi că va promulga preşedintele legea, ţinând cont că aţi mai avut surprize? Amintiţi-vă doar acciza pe carburant. Câtă dezbatere a fost şi câtă încrâncenare..
Victor Ponta: Categoric, eu cred că preşedintele va promulga legea sau dacă nu o va promulga va trebui să explice de ce nu, pentru că şi domnia sa de zeci de ori cred că a vorbit despre reducerea taxării muncii şi chiar a criticat Guvernul că n-o face. Cred că e cumva în situaţia liderilor PDL-PNL care m-au criticat până acum că de ce nu reduc CAS, acum mă critică de ce reduc. Dincolo de această discuţie politică, care uneori e sterilă, ce rămâne pentru firme e faptul că e o măsură bună, e o măsură salutată în unanimitate de mediul de afaceri şi eu sunt acel social-democrat al secolului XXI care ştiu că locuri de muncă nu creează decât zona privată, nu statul. Statul ajută prin politicile sale cum e şi reducerea CAS-ului, dar până la urmă mediul privat este cel care creează locuri de muncă, care după aceea plăteşte taxe, impozite din care eu pot să ţin şcoli, spitale, armată, drumuri. Ori atâta timp cât mesajul din partea mediului de afaceri privat este unanim de acceptare a acestei măsuri, ba chiar de felicitare pentru ea, disputele politice sunt neesenţiale.
AGERPRES: Mai aveţi în vedere şi alte măsuri de relaxare fiscală, la un moment dat se vorbea de reducerea TVA la alte alimente decât pâinea. Anul acesta se poate face?
Victor Ponta: Categoric, anul acesta nu mai poţi să iei alte măsuri. Ar fi nerealist să spui că poţi să le faci pe toate o dată. Până la urmă, ca orice om care ajunge acasă şi zice anul acesta îmi iau şi maşină, îmi schimb şi mobila, plec şi în vacanţă. Nu se pot face toate deodată. Le-am luat rând pe rând. Și anul acesta este anul reducerii CAS, anul viitor avem deja programată strategia fiscal-bugetară, indexarea pensiilor cu o medie de 4,5% şi un fond de creştere a salariilor pe care îl vom distribui aşa cum am făcut şi în 2014: nu la toată lumea foarte puţin, 2-3%, ci mai degrabă ţintit pe anumite categorii unde decalajele sunt foarte mari. Salarii mari nu cred că are nimeni din zona bugetară, dar cum a fost anul acesta cu medicii rezidenţi, cu profesorii debutanţi, sunt, să zic, nişte priorităţi. Ideea mea este că mai bine banii aceia pe care îi avem îi folosim în mod targetat — nu îi împărţim aşa, 2%, să nu simtă nimeni o îmbunătăţire…