Preşedinţia în 2014 – de la „preşedintele jucător” la preşedintele care vrea schimbarea modului de a face politică


*** Poziția cu privire la unele propuneri de miniștri

Instalată de la sfârșitul anului 2013, criza în USL avea să se aprofundeze și să fie fatală odată cu propunerea PNL ca primarul Sibiului, Klaus Iohannis, să fie vicepremier și ministru de Interne, ca urmare a deciziei unei remanieri guvernamentale anunțate de liberali.

Șeful statului spunea că Iohannis este un câștig pentru Executiv. În contextul în care Ponta nu a acceptat această propunere, miniștrii PNL au demisionat din funcțiile deținute în Guvern. El propunea PSD să cedeze și Iohannis să fie numit în Guvern.

Pentru ruperea USL, Băsescu l-a considerat responsabil pe Victor Ponta. După acest episod, avea loc intrarea la guvernare a UDMR, iar șeful statului aprecia că este vorba de un nou Guvern și ar trebui să treacă prin Parlament deoarece instalarea ar fi neconstituțională.

În schimb, Ponta arăta că Băsescu nu poate contesta la CCR hotărârea Parlamentului de a învesti noul Cabinet. Ulterior, miniștrii propuși au fost avizați de Parlament, iar apoi Guvernul a fost votat de plen.

Șeful statului îi cerea lui Ponta să își asume în Parlament un nou program de guvernare, iar premierul a prezentat un program de acțiuni. Ponta a reclamat la Curtea Constituțională a României un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și președinte cauzat de refuzul șefului statului de a-și exercita atribuțiile constituționale. Sesizarea din martie a rămas fără obiect după ce Băsescu a semnat numirea noilor miniștri.

În iulie, Kelemen Hunor demisiona din funcția de vicepremier și ministru al Culturii, iar ulterior și Liviu Voinea din cea de ministru al Bugetului.

În acest context, Ponta i-a propus pentru aceste portofolii pe Rozalia Biro și Claudiu Manda, însă președintele Băsescu a apreciat că aceste nominalizări sunt nepotrivite și i-a cerut premierului să se gândească la alte soluții. Premierul și-a menținut propunerile, iar ulterior șeful statului le-a respins. În acest context, Ponta arăta că denunță pactul de coabitare cu șeful statului, iar Băsescu preciza că abordarea este greșită.

După acest moment, prim-ministrul Ponta l-a propus pe Darius Vâlcov la Buget, însă ceremonia de depunere a fost amânată, șeful statului invocând lipsa de la acest eveniment a lui Ponta. Ceremonia a fost reprogramată și noul ministru a depus jurământul.

Pe 9 octombrie, președintele Traian Băsescu anunța că a semnat decretul de revocare din funcțiile de ministru al Culturii și vicepremier a lui Kelemen Hunor, iar Victor Ponta era desemnat ministru interimar al Culturii și viceprim-ministru.

Ponta a nominalizat-o pentru portofoliul rămas vacant pe Csilla Hegedus, iar la Externe pe Mihnea Motoc, după ce Teodor Meleșcanu a demisionat din funcție ca urmare a modului în care a fost organizat votul la prezidențiale în străinătate. Meleșcanu i-a succedat în funcție lui Titus Corlățean, care a demisionat din aceleași motive. Șeful statului aprecia că Guvernul a obstrucționat votul în străinătate. Ca urmare a unei posibile incompatibilități invocate de Băsescu în cazul lui Motoc, Ponta l-a desemnat în funcția de ministru de Externe pe Bogdan Aurescu.

După ieșirea UDMR de la guvernare în decembrie, s-a format un nou Guvern cu liberalii reformatori în componență. Noul Executiv a fost votat de Parlament.

La depunerea jurământului de învestitură, președintele Băsescu declara că hotărârea Parlamentului cu privire la numirea miniștrilor este obligatorie, motiv pentru care va primi și jurământul miniștrilor pentru Dialog Social, Liviu Pop, și al Educației, Sorin Cîmpeanu, deși aceștia au „contribuit prin distrugerea de instituții ale educației la un fals în interes public”.

*** Implicarea în campaniile electorale

La alegerile pentru PE, șeful statului spunea că nu există subiecte de dezbatere ale candidaților la acest scrutin. El și-a anunțat sprijinul pentru PMP în campania electorală. În context, el a îmbrăcat un tricou cu PMP și a făcut poze cu reprezentanți ai acestui partid. Băsescu arăta că nu a încălcat Constituția. „Mă îmbrac cum vreau, voi vota PMP”, spunea Băsescu, la acea dată.

În schimb, Guvernul a transmis CCR sesizarea privind dreptul președintelui de a participa la campania electorală, care însă a fost respinsă.

În campania pentru prezidențiale, desfășurată sub semnul acuzațiilor președintelui că premierul Victor Ponta a fost ofițer acoperit SIE, Băsescu a susținut-o pe candidata PMP, Elena Udrea, pe care o cataloga cel mai onest candidat, deși admitea că aceasta nu are șanse să câștige. El mai spunea că atât Victor Ponta, cât și Klaus Iohannis „sunt mincinoși și corupți”.

În octombrie, în presă au apărut fotografii cu Elena Udrea și Alina Bica aflate la Paris. Președintele Traian Băsescu declara că fotografiile sunt o nouă „probă” că „serviciile secrete” s-au implicat în campania electorală.

La votul din primul tur, Băsescu declarat că este timpul schimbării unui mod de a fi președinte și că după zece ani va veni un alt tip de șef de stat.

„În primul rând, este clar pentru mine că este momentul schimbării unui mod de a fi președinte. După zece ani va veni alt tip de președinte, problema este să fie un președinte care să continue consolidarea statului de drept și care să facă România frumoasă”, spunea șeful statului.

Între cele două tururi de scrutin, în condițiile în care staff-urile de campanie ale lui Ponta și Iohannis nu conveneau asupra organizării unei dezbateri, șeful statului a propus ca această dezbatere să aibă loc la Cotroceni, însă Ponta a respins această variantă și în cele din urmă cei doi s-au confruntat la două posturi de televiziune.

Înainte de cel de al doilea tur, Klaus Iohannis afirma că prioritățile sale, în cazul în care ar câștiga funcția supremă în stat, vor fi securitatea națională, transformarea economiei într-una „foarte performantă” și schimbarea felului de a se face politică în România.

*** Arestarea lui Mircea Băsescu — unul dintre momentele dificile ale mandatului lui Traian Băsescu

La sfârșitul lunii mai debutau cercetările în cazul fratelui președintelui Traian Băsescu, Mircea Băsescu, acuzat de trafic de influență. În acest caz, premierul Victor Ponta declara că Traian Băsescu ar trebui să demisioneze din funcție.

„Pentru ideea de justiție, pentru credibilitatea justiției în fața românilor, pentru încrederea că nimeni nu este mai presus de aplicarea legii, categoric aceasta (demisia n.r.) ar fi cea mai bună decizie. (…) Acum este momentul în care el însuși trebuie să sprijine prestigiul și independența justiției și să renunțe la funcția din care orice român poate să creadă că influențează aflarea adevărului și sancționarea celor vinovați”, preciza Ponta.

În schimb, Băsescu dădea asigurări că nu va face niciun fel de intervenție la nicio instituție a statului pentru a-l proteja pe fratele său, arătând că în cazul în care acesta a săvârșit ceva ilegal va trebui să răspundă în fața legii.

Pe 20 iunie, Mircea Băsescu era arestat pentru trafic de influență. În contextul unor acuzații, șeful statului preciza că nu a primit niciun ban și niciun bun de la Bercea Mondial sau în numele acestuia pentru reducerea pedepsei sau pentru grațiere.

Pe 23 iunie, președintele Senatului, Călin-Popescu Tăriceanu, a anunțat inițierea unei declarații parlamentare prin care să se ceară demisia președintelui Traian Băsescu și propunea plen reunit. Două zile mai târziu, plenul reunit a adoptat declarația cu privire la demisia din funcție a lui Băsescu, însă șeful statului declara că nu va lua în considerație acest document.

Parlamentul a transmis declarația privind demisia lui Traian Băsescu membrilor Consiliului European prin intermediul misiunilor diplomatice ale României, iar șeful statului afirma că documentul reprezintă un lucru extrem de grav, catalogând acest demers drept o acțiune de intimidare a justiției.

El mai spunea că atunci când își va termina mandatul va încerca să-și apere public fratele. „Nu îmi reneg fratele, dar pentru moment sunt președintele României. Când îmi voi termina mandatul, voi încerca să-l apăr public. Familia e definită clar: soț, soție, copii, fratele e ruda de rangul doi, nu trăiesc zilnic cu el, ca să știu ce face”, explica Băsescu.

În iulie, Mircea Băsescu a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv de procurorii DNA pentru trafic de influență, după ce a cerut mari sume de bani de la membrii familiei lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial.

În septembrie, Tăriceanu anunța o acțiune de suspendare din funcție a lui Băsescu pentru „nenumăratele încălcări ale prevederilor constituționale puse în operă de președintele României în anii 2013 și 2014”, însă demersul său nu a fost susținut.

În replică, Băsescu arăta că Tăriceanu trebuie să citească bine Constituția în ceea ce privește procedura suspendării șefului statului, pentru a nu se mai face „de râs când planifică programul dat de Dan Voiculescu”.

„Aș vrea să-l rog pe Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu să citească bine Constituția. Nu poate planifica votul pe 23 septembrie și referendumul pe 2 noiembrie pentru că în Constituție se precizează foarte clar că președintele poate fi suspendat pentru o perioadă de maxim 30 de zile. Rugămintea mea la Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu — inimă zburdalnică — este să citească Constituția ca să nu se mai facă de râs atunci când planifică programul dat de Voiculescu”, afirma șeful statului.

În ultima conferință de presă susținută la Cotroceni, Băsescu a arătat că justiția va demonstra că fratele său, Mircea Băsescu, nu a luat bani. De asemenea, el aprecia că unul dintre momentele cele mai dificile ale mandatelor sale a fost arestarea fratelui său.

*** Tranziția de la Băsescu la Iohannis

După alegerile prezidențiale din 16 noiembrie, România a avut un președintele ales — Klaus Iohannis — și un președinte în funcție, în condițiile în care mandatul lui Băsescu s-a încheiat pe 21 decembrie.

Până la depunerea jurământului și preluarea mandatului, consilierii lui Iohannis au avut mai multe întâlniri cu consilierii prezidențiali ai lui Băsescu. Și cei doi președinți au avut o întâlnire pentru discutarea detaliilor instituționale ale predării-preluării mandatului de șef al statului.

Pe 20 decembrie, Băsescu a susținut ultima conferință în calitate de șef al statului.

Cu această ocazie, el declara că satisfacția supremă a mandatului său este că, după alegerile prezidențiale, social-democrații și liberalii vorbesc despre independența justiției și statul de drept, subliniind că aceștia trebuie să ‘internalizeze’ acest discurs.

Traian Băsescu declara și că obiectivul României în ceea ce privește Republica Moldova este să o sprijine politic și economic să intre în Uniunea Europeană. El mai spunea că încă nu are proiecte politice, dar că va avea un birou la PMP.

Pe 21 decembrie, Klaus Iohannis a preluat mandatul prezidențial după ce a depus jurământul în Parlament, unde a anunțat că va chema la consultări partidele politice pe trei teme fundamentale legate de reconstruirea marilor sisteme publice românești.

De la preluarea mandatului, el și-a numit câțiva consilieri prezidențiali și a avut întâlniri cu premierul Victor Ponta și cu miniștrii Apărării, de Interne și de Externe.

El a promulgat legea bugetului de stat și pe cea a asigurărilor sociale pe anul 2015, după ce CCR a respins sesizarea PNL în acest caz, și a semnat decretul de numire a general-locotenentului — cu trei stele Nicolae-Ionel Ciucă în funcția de șef al Statului Major, începând cu data de 1 ianuarie. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata