Primul „robot origami” se depliază şi funcţionează singur – VIDEO

Cercetătorii americani, inspirați din arta tradițională japoneză origami, au creat primul robot sare se depliază singur și care ar putea revoluționa robotica prin numeroasele sale aplicații, atât pe Terra, cât și în spațiul cosmic, potrivit AFP.

Ei au utilizat numai foi de hârtie și de polistiren, care își schimbă forma la căldură, precum și microcircuite electronice și baterii. Au programat în trei dimensiuni un mic robot care a luat de la sine forme complexe în patru minute și a început să se deplaseze cu viteza de 5,4 centimetri pe secundă, fără nicio intervenție din partea omului.

Dispunerea balamalelor în polistiren și ordinea plierii s-au bazat pe circuite de încălzire comandate cu ajutorul unui software.

Această realizare, prezentată joi în revista americană Science, arată că este posibil să se fabrice repede, în mod automat și cu costuri reduse mașini inteligente care pot interacționa cu mediul lor.

Oamenii de știință s-au inspirat din procese de autoasamblare observate în natură, ca, de exemplu, modul în care aminoacizii formează proteine complexe dotate cu funcții sofisticate.

‘A putea programa un robot pentru a se asambla singur și a executa sarcini fără intervenția omului este un obiectiv-cheie pe care îl vizam de mai mulți ani’, explică Rob Wood, profesor de inginerie și de științe aplicate la institutul de cercetări Wyss din cadrul Universității Harvard, principalul autor al acestor lucrări la care au participat ingineri de la Massachusetts Institute of Technology (MIT).

Această nouă abordare ar permite să se producă rapid roboți complecși de diferite mărimi, care ar fi foarte solizi, potrivit cercetătorilor.

Tehnica de autopliere a foilor evită utilizarea elementelor de asamblare necesare pentru fabricarea roboților actuali sau folosirea altor echipamente electromecanice complexe. Ea permite, de asemenea, integrarea unor componente electronice, senzori și servomotoare, precizează profesorul Wood.

Materialele pentru acest robot au costat o sută de dolari, dintre care 20 de dolari pentru structură și 80 de dolari pentru baterii și motorul electric, afirmă Sam Felton, cercetător în inginerie la Universitatea Harvard, coautor al studiului.

Acest proiect a costat în total 11.000 dolari, însă această sumă se explică prin faptul că au fost testate 40 de prototipuri, potrivit cercetătorului. ‘Dacă ar trebui să facem alt robot astăzi, nu ar costa decât o sută de dolari’, subliniază acesta.

Roboții de acest tip au numeroase aplicații potențiale. Dat fiind faptul că se prezintă inițial sub formă de elemente plate, pot fi desfășurați în operațiuni de cercetare și de salvare în locuri precum imobile prăbușite, unde se pot deplia automat.

Acești roboți ar putea fi lansați în forma lor plată în număr mare în spațiu și la costuri mai mici pentru că sunt mai ușori. Odată pe orbită, s-ar putea deplia singuri pentru a efectua diferite misiuni, potrivit cercetătorilor. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata