Prof.univ.dr. Muraru (fost şef CCR şi AP): Asistăm la o inflaţie de constituţionalişti şi nu reuşim să revizuim Legea Fundamentală

Există o inflație de constituționaliști, iar din această cauză nu se reușește  revizuirea Constituției, a declarat miercuri,1 iulie, prof. univ.dr. Ioan Muraru, fost Avocatul al Poporului și fost președinte CCR, prezent la lansarea Codlex-ului constituțional – Constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene, fiind unul dintre cei patru autori ai lucrării.

El a spus despre prof. univ. dr. Ștefan Deaconu și Simina Tănăsescu, alți doi autori ai lucrării, că sunt în prezent cei mai valoroși constituționaliști din România.

„Asistăm la o inflație de constituționaliști. Datorită acestei inflații nu reușim să revizuim Constituția deși discutăm despre vreo doi ani de această revizuire. De ce? Eu cred că răspunsul este simplu dacă l-am căuta”, a spus fostul președinte al Curții Constituționale.

Muraru a subliniat că actuala Lege Fundamentală a României, dacă se va compara cu cea a statelor europene, răspunde exigențelor și ”nu trebuie să inventăm foarte multe lucruri”.

„O problemă care este mereu în atenția practicienilor, teoreticienilor privește imunitatea parlamentară. Sub acest aspect cei care vor avea curiozitatea să răsfoiască Constituțiile vor observa că noi nu suntem o excepție în UE. Imunitatea parlamentară este o procedură care protejează mandatul și ca atare ea trebuie menținută. Fără îndoială că un Parlament care se constituie Adunare Constituantă ar putea gândi și altfel, dar într-o gândire de perspectivă eu cred că nu vor face un lucru bun dacă vor transforma imunitatea parlamentară într-un simplu vot. Este un lucru consolidat în lume, cunoscut și așa mai departe”, a atras atenția Ioan Muraru.

El a adăugat că, în 2003, controlul de constituționalitate a fost întărit prin anumite adaosuri și completări, apreciind că a fost „un lucru bun cu unele exagerări”.

Prezent la eveniment, președintele Comisiei parlamentare de revizuire a Constituției, Ioan Chelaru, a arătat că procesul de revizuire ”este într-un moment dificil” din cauza lipsei consensului politic.

„Suntem într-un moment dificil cu procesul de revizuire. Vreau să vă spun câteva lucruri, care nu-mi plac în mod special, însă nu mai suntem în prezent într-un consens politic de două treimi ca să putem face un pas mai departe. De aceea, în acest moment, suntem la nivelul la care analizăm observațiile, cele mai multe extrem de pertinente ale CCR și ale Comisiei de la Veneția, și probabil că din toamnă vom face un pas înainte”, a explicat senatorul, adăugând că acest Codlex este „un monument de lucrare”.

Președintele Comisiei juridice a Camerei Deputaților, Bogdan Ciucă, și-a început discursul citându-l pe Thomas Paine: „Fiecare popor are Constituția pe care o merită și care i se potrivește”.

„Acum, sincer, nu știu dacă merităm Constituția asta sau ni se potrivește, ea funcționează (…) Ar trebui upgradată în raport cu vremurile pe care le trăim. Cred că problema noastră nu este dacă este necesar să o upgradăm, toată lumea consideră că pe aici pe colo ar trebui făcut ceva. Problema noastră este să găsim resursele și să o facem cu înțelepciune, cu bună credință, și să identificăm și o fereastră de timp care să nu fie alterată de evenimente electorale sau de alte preocupări. Ceea ce este aproape o performanță dacă am reuși. Să nu construim o modificare constituțională pentru sau împotriva unei persoane, unei instituții”, a spus deputatul.

Coordonatorul lucrării Ștefan Deaconu, profesor universitar și fost consilier prezidențial, a prezentat câteva date comparative din cele 28 de Constituții.

Spre exemplu, sunt 25 de state unitare, trei state federale. În 16 avem Parlamente Unicamerale, în 12 state Parlamente Bicamerale. (…) 7 state sunt republici parlamentare, 14, am spus eu, semiprezidențiale introducând și Cipru unde este o discuție dacă este republică prezidențială sau semiprezidențială, și 7 monarhii. În 16 state mandatul președintelui este de cinci ani, în două state de șapte ani, în două state de șase ani, într-un singur stat există un mandat de patru ani al președintelui. Din perspectiva raporturilor dintre președinte și prim-ministru o să vedeți o serie de state unde șeful statului numește primul ministru — 19, am găsit eu; unde șeful statului numește un candidat pentru funcția de prim-ministru — 6, unde parlamentul numește prim—ministru — un singur stat, Suedia, și unde șeful statului desemnează de regulă șeful partidului majoritar care câștigă alegerile — și am găsit 6 state”, a arătat el.

Deaconu a menționat că sunt 17 state care au Curți Constituționale și 11 state care nu au astfel de instanțe, iar mandatele membrilor Curților din UE variază între 8 și 12 ani, în majoritatea statelor fiind de 9 ani.

Prof. univ. dr. Simina Tănăsescu, consilier prezidențial, a explicat că prin această lucrare realizatorii nu și-au dorit să ofere modele ci repere.

Noi ne-am dorit să oferim repere, elemente față de care să ne purtăm raporta fără a copia. Elemente la care să putem reveni atunci când gândim propriile noastre instituții. Cu acest spirit am tradus și am prezentat Constituțiile”, a subliniat Simina Tănăsescu.

MJ a lansat miercuri Codex-ul constituțional care prezintă în limba română Constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene, proiectul reprezentând o premieră în spațiul comunitar. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES) Foto: victorponta.ro

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata