Reprezentantul Schweighofer în România: Nu se poate vorbi de o investiţie de 800 de milioane de euro bazată pe lemn de provenienţă ilegală

Industria lemnului din România a fost zdruncinată serios în luna aprilie a acestui an, după ce Environmental Investigation Agency /EIA/ a făcut publică o filmare în care angajați ai Holzindustrie Schweighofer par că încearcă să încheie o afacere cu lemn tăiat ilegal, în numele companiei.

Imediat după acel moment, autorităţile române se autosesizează, la fel și compania austriacă, în ambele cazuri fiind demarate adevărate investigaţii pentru elucidarea problemei. Pe acest fond tensionat, mai multe organizaţii neguvernamentale de mediu prezintă public o serie de rapoarte din care reiese faptul că Holzindustrie Schweighofer nu ar lucra tocmai corect pe piaţă.

Punctele de vedere, de o parte și de alta a baricadei, nu au întârziat să apară, în aceste ultime opt luni. Despre cum s-au mișcat lucrurile în toată această perioadă, care sunt argumentele prin care investitorul austriac își susţine nevinovăţia în faţa evidenţelor, ne-a vorbit, într-un interviu acordat în exclusivitate AGERPRES, reprezentantul pentru România al Holzindustrie Schweighofer, Dan Banacu, care deţine, în același timp, și funcţia de director general al fabricii Baco din Comănești, judeţul Bacău, parte a Grupului austriac.

AGERPRES: Aș vrea să începem discuţia de astăzi pornind de la momentul zero al acelui scandal despre care știm cu toţii că a fost declanșat în luna aprilie a acestui an, după publicarea acelor înregistrări video în care apăreau angajaţi ai companiei Holzindustrie Schweighofer. De atunci și până la momentul în care vorbim ce s-a mai întâmplat și ce măsuri s-au luat din partea dumneavoastră faţă de angajaţii companiei surprinși în acele înregistrări?

Dan Banacu: Am luat foarte în serios aceste acuzaţii și lucrurile care s-au spus în materialul respectiv. Am avut o proprie investigaţie care s-a întins pe o perioadă de timp. Am comparat declaraţiile colegilor noștri cu imaginile care ne-au fost puse la dispoziţie. Din păcate, nu am avut la dispoziţie întregul material, așadar sunt aspecte pe care nu le putem verifica. Din declaraţiile colegilor noștri, afirmaţiile și rezultatul acelor imagini care se asociază mai mult cu ilegal nu sunt fundamentate.

Totuși, în consecinţă, unul dintre angajaţii noștri a fost suspendat și ulterior și-a prezentat demisia pentru afirmaţii care au depășit discuţiile pe care putea să le poarte în conformitate cu regulamentul de ordine interioară al companiei. Pentru cel de-al doilea angajat nu am avut acuzaţii pe care să le putem formula sau pe care să le putem justifica până la capăt. Acesta a rămas în continuare în funcţie și lucrează pentru companie. Vreau să adaug că, nu ca urmare a acestor investigaţii interne, s-au revizuit toate procedurile de achiziţie și toată modalitatea de selecţie a furnizorilor sau felul în care furnizorii noștri sunt evaluaţi.

AGERPRES: Spuneaţi, la un moment dat, că aţi demarat acele investigaţii numai pe filmările difuzate. Cei care au realizat acea filmare nu v-au pus la dispoziţie și varianta brută?

Dan Banacu: Nu. Imaginile au fost filmate cu mai mult de opt luni de zile înainte de momentul difuzării. Am solicitat să ni se pună la dispoziţie întregul material și nu l-am primit. Pe baza imaginilor pe care le-am primit și pe baza declaraţiilor colegilor noștri am tras aceste concluzii. V-am spus că am făcut cu foarte mare seriozitate acest lucru. Însuși președintele companiei, domnul Schweighofer, a luat o poziţie și a exprimat un punct de vedere prin care confirmă, încă o dată, bunele practici ale companiei și dorinţa noastră de a ne menţine la cele mai înalte standarde.

AGERPRES: Să înţeleg că spuneţi, cu subiect și predicat, că acel cuvânt care s-a tot speculat prin presă, ‘șpagă’ pe post de bonificaţie, nu a existat?

Dan Banacu: Nu doar că nu a existat, dar bonificaţiile care sunt amintite în materialul respectiv sunt publicate pe site-ul companiei. Avem un sistem de bonusuri care se aplică, este un sistem comercial de premiere a performanţei. Interpretarea premierii performanţei cu a premia lemnul ilegal este o pură speculaţie care nu are nicio legătură cu practicile companiei. În toată practica noastră și în toată practica mondială un furnizor care își îndeplinește toate obiectivele contractuale și pe care te poţi bizui, care face toate eforturile ca promisiunea lui contractuală să se îndeplinească, poate fi premiat în această relaţie contractuală. Și despre acest lucru vorbim. Să vă dau un exemplu: exploatarea lemnului în pădure este un proces dificil care depinde de foarte mulţi factori — condiţii meteo, starea drumurilor, utilaje, oameni.

O mai bună organizare a locului de muncă, o mai bună întreţinere a utilajelor, sunt diferite. Se poate întâmpla ca, la sfârșitul lunii, cantitatea livrată să fie de 70% din ceea ce s-a discutat, din motive obiective. Printr-o mai bună organizare, cantitatea livrată poate fi de 90% sau 100% din ceea ce s-a promis prin contract. Când spui 100%, înseamnă 100% din ceea ce s-a discutat în contract, pe baza documentelor legale și în toate condiţiile prevăzute de lege, dar acest lucru înseamnă performanţă și bonus. Este o premiere a performanţei și a calităţii pe care furnizorii noștri o au în serviciile pe care le prestează pentru noi.

AGERPRES: În tot acest scandal care a răbufnit atunci, până acum aţi discutat cu autorităţile? Ce părere aveţi despre iniţiativa acestora de a declanșa, la rândul lor, o anchetă pe acest subiect?

Dan Banacu: După cum știţi, la sfârșitul lunii aprilie, în urma declaraţiilor apărute și prezentările din presă, Ministerul Mediului a declanșat ample controale la fabricile noastre de la Sebeș și de la Rădăuţi. Verificările au durat luni de zile, moment în care noi am pus la dispoziţie toate documentele și toate informaţiile pe care le avem despre achiziţiile pe care le facem. Rezultatele acestui control nu ne-au fost comunicate în mod oficial. Am făcut o solicitare în acest sens la mijlocul lunii august.

Am primit un răspuns în care ni s-a spus că rezultatele nu ne pot fi comunicate în acest moment, deoarece în procesul de control, care a vizat filiala noastră de la Sebeș și pe cea de la Rădăuţi, dar și furnizorii noștri, s-au constatat nereguli care urmează să fie investigate de diverse organe de anchetă. Suntem vizaţi de acest control, suntem parte din acest control, dar rezultatele și concluziile acestuia nu ne-au fost comunicate. Nu le știu și mi-ar fi greu să fac o afirmaţie despre acest lucru.

AGERPRES: Cum comentaţi rezultatele raportului Agenţiei de Investigaţii de Mediu, publicate recent, și în care s-a pronunţat numele Holzindustrie Schweighofer?

Dan Banacu: S-au făcut foarte multe afirmaţii. Trebuie să vă spun, însă, că este vorba despre o investiţie de 800 de milioane de euro. Grupul Schweighofer a investit în România 800 de milioane de euro în decurs de 12 ani de existenţă. O asemenea investiţie este întotdeauna fundamentată din toate punctele de vedere, atât tehnic, cât și din punct de vedere al pieţei de desfacere, dar și din punct de vedere al materiei prime disponibile. Când se apreciază oportunitatea unei asemenea investiţii, se stabilește cu claritate materia primă disponibilă în mod legal. Nu se poate vorbi despre o investiţie de o asemenea anvergură care are la bază nici măcar un singur metru cub de materie primă, în cazul nostru lemnul, de provenienţă ilegală.

Planurile pentru o asemenea investiţie sunt verificate de către auditori, de către investitor, de către bănci, de către autorităţi. Atunci, a spune că o asemenea afacere se bazează pe materie primă aprovizionată ilegal sau de provenienţă ilegală, este în afara obiectivelor noastre. Mai mult decât atât, provenienţa legală a lemnului este unul dintre lucrurile cele mai importante pentru existenţa companiei noastre. Vorbim despre 800 de milioane de euro, o investiţie care nu se amortizează în doi ani, ci în 10, 15, în 25 de ani. Pentru noi existenţa materiei prime corect gestionate este un element esenţial, pentru că această afacere există timp de 25 de ani, astfel încât pădurea să-și poată oferi avantajul economic pentru ţară. Această materie primă trebuie prelucrată în mod optim și cu avantaje pentru societate.

AGERPRES: Practic, dvs. afirmaţi că ceea ce scrie efectiv în acel raport nu are vreo bază reală?

Dan Banacu: Se pot spune foarte multe lucruri când privești dintr-un anumit unghi. Eu pot să vă spun partea cealaltă. Aceste lucruri spuse în media de o anumită agenţie neguvernamentală au fost trimise ca informări către anumite organisme de certificare. Organismele de certificare sesizate au verificat, încă o dată, dacă lanţul nostru de achiziţie corespunde standardelor internaţionale pe care noi le-am adoptat și pe care noi le afișăm. În urma reverificărilor pe care le-au făcut, aceste organisme de certificare au confirmat și reconfirmat certificările pe care le avem.

În cazul industriei noastre se pot verifica cifre, documente, fapte, procesul tehnologic. Faptele și lucrurile despre care unele dintre aceste organizaţii vorbesc sunt nedemonstrate și nedemonstrabile. Noi punem în faţa celor care sunt interesaţi cifrele, lucrurile și faptele pe care le facem. În consecinţă, organismele de control și corpurile de certificare iau în considerare cifrele și faptele demonstrate, înregistrate și care sunt în conformitate cu legea. Despre restul speculaţiilor nu aș dori să vorbesc în momentul acesta, pentru că este în afara scopului nostru.

AGERPRES: Este foarte interesant de știut dacă aţi avut vreo întâlnire cu reprezentanţi ai celor care afirmă niște lucruri despre compania dumneavoastră.

Dan Banacu: Vreau să vă spun că frontul nostru, paradoxal, este comun. Și noi, și aceste organizaţii în fapt doresc eliminarea tăierilor ilegale. Nu facem decât să încercăm să punem la dispoziţie tuturor celor interesaţi toate elementele de care au nevoie ca să reconstituie situaţia reală a industriei lemnului din România. Fiind unul dintre jucătorii importanţi de pe piaţa lemnului, avem foarte multe date și informaţii care pot fi folosite și pe care noi, transparent, le putem pune la dispoziţia celor care doresc cu adevărat să vadă ce se întâmplă în industrie și care, dacă vor, pot face estimări ulterioare în afara industriei în care noi o putem controla.

Dorinţa noastră sinceră este de a coopera cu oricare dintre aceste organizaţii nonprofit, în scopul eliminării oricăror fenomene ilegale din acest sector. Preocuparea pentru asigurarea legalităţii lemnului este nu doar o obligaţie legală, după apariţia normelor europene de punere în valoare a masei lemnoase pe piaţa europeană, ci și un lucru pe care îl facem voluntar supunându-ne unor certificări internaţionale — FSC /Forest Stewardship Council, n.r./ și PEFC /Pan European Forest Council — Consiliul Forestier Pan European, n.r./. Practic, ne-am luat toate măsurile să verificăm tot traseul lemnului care vine din zona de exploatare până la poarta fabricii.

Noi putem să demonstrăm trasabilitatea pentru fiecare element de lemn care iese de pe poarta fabricii până la locul de origine a lemnului. Aceste certificări — FSC și PEFC — demonstrează că procedurile pe care le aplicăm, evidenţele pe care le ţinem, modul în care înregistrăm materia primă respectă normele internaţionale și că ne asigură această posibilitate de trasabilitate a lemnului. Mai mult, că lemnul este transportat în condiţii prevăzute de lege, că documentaţia pe care o avem este făcută în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, că personalul care lucrează este calificat și condiţiile de muncă îndeplinesc toate condiţiile, că noi respectăm condiţiile de mediu.

Avem un set întreg de reguli și proceduri interne care ne permit selecţionarea furnizorilor, acceptarea sau rejectarea unora dintre ei. Avem peste 40 de companii pe care le-am refuzat, cu care nu colaborăm pentru că nu îndeplinesc toate condiţiile pe care noi le-am cerut. Fie că n-au putut sau n-au vrut să ne prezinte documentele pe care noi le-am solicitat, fie pentru că au existat suspiciuni generate de activităţi pe care dânșii le desfășoară în alte părţi și care ne duc într-o zonă gri, de nesiguranţă în care preferăm să nu lucrăm.

AGERPRES: Apropo de legislaţie, spuneaţi că faceţi toate demersurile să o respectaţi și că nu există altă cale. La un moment dat, nu aţi fost de acord și aţi contestat acea prevedere din Codul Silvic, cea cu maximum 30% masă lemnoasă procesată…

Dan Banacu: Despre prevederea cu 30% la care faceţi referinţă, noi ne-am exprimat un punct de vedere în momentul în care legea a fost în dezbatere publică și considerentul pentru care ar fi trebuit schimbată.

AGERPRES: De ce ar fi trebuit schimbată?

Dan Banacu: Pentru că în momentul în care investești și îţi construiești o industrie ai un anumit sistem mediu pe care te bizui și care este dat la momentul la care investiţia ta a pornit. În momentul în care în legislaţie se schimbă fundamental elemente care duc la schimbarea mediului de afaceri pe care ţi l-ai imaginat, acest lucru poate să aibă un impact asupra gândirii iniţiale. Când fundamentezi o investiţie de 800 de milioane de euro, trebuie să te bizui pe materie primă, pe piaţa de desfacere, pe niște resurse legale.

Evident că, în momentul în care acest mediu de afaceri se schimbă, lucrurile pot să ducă la niște schimbări majore planului de afaceri. Nu știm încă ce impact va avea asupra noastră, a activităţii noastre, această prevedere, pentru că legislaţia sub-secventă nu este încă definitivată. Așteptăm și vom vedea în momentul în care aceste lucruri se vor întâmpla. Predictibilitatea este unul dintre elementele esenţiale în dezvoltarea unei investiţii. În momentul în care faci o investiţie, trebuie să știi pe ce te bizui.

AGERPRES: Fabrica de la Reci are autorizaţie?

Dan Banacu: Fabrica de la Reci este o investiţie de aproape 180 de milioane de euro. Este o mare construcţie care se întinde pe aproape 70 de hectare. Primul lucru pe care îl faci în momentul în care începi o asemenea investiţie, este să te asiguri că, în cadru legal, poţi să îţi obţii autorizaţiile de construcţie. Nimeni n-ar putea să construiască în România, și nu vorbesc aici de lucruri ascunse, fără să aibă toate permisele și autorizaţiile necesare. S

unt foarte multe autorităţi care controlează execuţia. În momentul punerii în funcţiune, bineînţeles că au existat și autorizaţii de construcţie, și autorizaţii de mediu, studii de impact. Pe de altă parte, fiind vorba despre o investiţie mare, lucrările s-au desfășurat în etape. În acest context, evident că societatea civilă, organizaţiile neguvernamentale sau diverse persoane interesate pot să conteste o etapă sau alta din acest proces. Contestarea nu înseamnă că lucrurile nu au fost făcute fără existenţa unor documente prealabile care au permis începerea lucrărilor și dezvoltarea acestui proiect.

AGERPRES: Deci există autorizaţie pentru fabrica de la Reci?

Dan Banacu: Există. Cum să nu existe?

AGERPRES: La un moment dat au apărut informaţii conform cărora compania s-ar gândi să plece din România. Cum comentaţi?

Dan Banacu: Noi nu am spus niciodată acest lucru. Compania are 3.000 de angajaţi care vin dimineaţa și pleacă după-amiaza de la serviciu. Eu nu aș vrea să fac o asemenea afirmaţie. E vorba despre o afacere pe care vrem să o păstrăm în limitele legilor. E vorba despre o investiţie care trebuie să funcţioneze cum ne-am propus. Ne dorim ca oamenii pe care i-am angajat să-și păstreze locurile de muncă. În acest moment, vorbim despre consolidarea investiţiilor care s-au finalizat în anul 2015. Vorbim despre îmbunătăţirea performanţei pentru fiecare dintre sectoare și, până la urmă, vorbim despre oameni. Investiţiile rămân valabile și nu puteţi crede că 800 de milioane de euro investite în clădiri, echipamente, instalaţii, platforme pot fi luate, mutate, distruse sau abandonate.

Ce ne dorim este ca modelul nostru de afacere să fie acceptat, să fim transparenţi asupra operaţiunilor pe care le facem și să asigurăm că tot ceea ce facem e în conformitate cu legea română și în conformitate cu ceea ce înseamnă industrie modernă în anul 2015. Avem toate argumentele să ne susţinem angajaţii și investiţia. Știm că ceea am făcut până acum a însemnat pregătirea unui personal calificat timp de 12 ani. Este vorba despre 3.000 de angajaţi români, despre personal de conducere din România, fabrici construite de la zero, de o întreagă industrie orizontală construită în jurul acestor afaceri.

AGERPRES: N-aș vrea să închei discuţia noastră fără să vorbim despre cifrele pe care le-au publicat organizaţiile neguvernamentale. Cei de la Greenpeace spuneau, recent, că 8,8 milioane de metri cubi de lemn se taie anual ilegal în România, iar jumătate din această cantitate ajunge la Holzindustrie. Este posibil?

Dan Banacu: În legătură cu Greenpeace, ne dorim să îi susţinem în eforturile lor și în demersurile lor de a proteja pădurile, de a elimina fenomenul tăierilor ilegale. Referitor la cifre, pot să vă spun că acestea sunt niște cifre… Există niște cifre ulterioare, apărute printr-un inventar al pădurilor prezentat de specialiști, care spun cu totul și cu totul alte lucruri, la mare distanţă și cu alte explicaţii. Nu dorim să fim nici în această parte, ca să susţinem o parte sau alta. Ceea ce spunem noi este că lemnul care ajunge în fabricile noastre trebuie să parcurgă toate aceste etape de verificare. Foarte important este să subliniem că, din totalul lemnului tăiat în România, noi prelucrăm 10%.

A spune că 50% din lemnul din România este ilegal, cred că suferă niște nuanţe. Nu vreau să comentez acest procent, dar din punctul nostru de vedere este o cifră care, de fapt, ascunde multe alte lucruri pe care nu le putem comenta. Ceea ce vă asigur este că procesul nostru de achiziţie este, la ora actuală, credem noi, unul dintre cele mai bune din România. Suntem singurii care respectăm două standarde — FSC și PEFC. Mai mult, încercăm să punem la punct un sistem care să completeze Radarul Pădurilor, softul de stat. Vrem să punem la dispoziţia celor interesaţi, dar și a organelor statului, date despre traseul de unde vine lemnul, zona din care vine. Acest lucru completează trasabilitatea lemnului și este un proiect în care vom investi destul de mult.

Am început, l-am demarat, iar o prezentare oficială urmează să fie făcută în perioada următoare. Sperăm ca, în câteva luni de zile, sistemul să devină operaţional. Subliniez să volumul pe care îl procesăm noi este mai puţin de 10% din masa lemnoasă pusă la dispoziţie în România și, mai mult decât atât, deși capacitatea noastră de producţie este mai mare decât acest 10% pe care îl achiziţionăm din România, 30% din ceea ce procesăm provine din import. Suntem unul dintre cei mai mari importatori de lemn din România. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata