Românii care lucrează pe cont propriu în Spania s-au specializat şi au potenţial de creştere

Românii formează în Spania unul dintre cele mai numeroase colective de lucrători pe cont propriu, mici întreprinzători care îşi deschid afaceri sau pur şi simplu îşi oferă contra cost serviciile, în sistem freelance în construcţii, comerţ sau industria hotelieră, într-o ţară a cărei economie se consideră că este îndeosebi susţinută de micile iniţiative private şi de companiile mici şi mijlocii.

Cu toate că numărul lucrătorilor autonomi români a scăzut atât pe termen scurt (cu 0,8% de la începutul anului), cât şi de la începutul crizei (în 2008, când se aflau în Spania 48.709 de lucrători români pe cont propriu), Guillermo Guerrero Ruiz, coordonatorul departamentului pentru străini din cadrul Federaţiei asociaţiilor lucrătorilor autonomi din Spania (ATA), consideră că, în prezent, cei 24.958 de români care desfăşoară activităţi pe cont propriu prezintă un potenţial de creştere. Într-un interviu acordat AGERPRES, oficialul spaniol a explicat că acest potenţial de creştere se datorează mai ales faptului că românii şi-au îmbunătăţit imaginea, s-au profesionalizat, şi-au îmbunătăţit cunoştinţele şi stăpânesc mai bine tehnicile de lucru.

AGERPRES: Care este situaţia generală actuală a colectivului de lucrători autonomi români, în cadrul colectivului acestui tip de lucrători în Spania?

Guillermo Guerrero Ruiz: Colectivul lucrătorilor autonomi români este un colectiv foarte important din punct de vedere numeric, în rândul tuturor celor din Spania. Sunt aproape 25.000 de lucrători autonomi români, distribuiţi peste tot, la nivel naţional, dar stabiliţi mai ales în Madrid, Catalonia, Castilla-La Mancha, Andaluzia şi Aragon. Ei sunt însă prezenţi în toate comunităţile autonome spaniole, iar în unele dintre acestea sunt cei mai numeroşi dintre întreprinzătorii străini.

AGERPRES: La nivelul întregii Spanii, ei sunt însă pe locul al doilea, ca număr, după chinezi.

Guillermo Guerrero Ruiz: Da, a doua naţionalitate ca număr, după comunitatea chineză. Este adevărat că numărul românilor a scăzut, mai ales în ultimii ani, odată cu moratoriul (restricţiile impuse românilor pe piaţa forţei de muncă din Spania, n.r.), însă apare o redresare: ei revin din nou generarea de activităţi pe cont propriu. Într-un an — martie 2013-martie 2014 — numărul lor a crescut cu aproximativ 5,5%. Formează al doilea colectiv de străini care a crescut cel mai mult, după italieni — iată, este vorba de colective de cetăţeni comunitari. Dimpotrivă, chinezii, deşi numeroşi, nu au crescut atât de mult, ca număr, în ultimele luni.

AGERPRES: Se poate aprecia că acum, când cel puţin la nivel macroeconomic, există semnale legate de ieşirea din recesiune sau de depăşire a acesteia, ar putea creşte şi mai mult numărul lucrătorilor autonomi români, în condiţiile în care accesul general pe piaţa forţei de muncă este încă dificil?

Guillermo Guerrero Ruiz: Cu toate că datele spun că ieşim din criză, este greu de apreciat situaţia astfel, dacă ne uităm la cifrele şomajului şi la condiţiile generale de pe piaţa forţei de muncă din Spania. Da, se prevede ca numărul lucrătorilor autonomi străini să crească — fără îndoială. Pe o piaţă a forţei de muncă în care avem peste 5 milioane de şomeri, este foarte greu de găsit un job altfel decât pe cont propriu. Astfel, capătă tot mai multă valoare încercarea de a munci pe cont propriu — şi mai ales la autonomii străini: ei reprezintă 26% din noii veniţi în acest colectiv. Este o cifră foarte importantă: sunt români, italieni, marocani, bulgari. Pentru prima oară, sectorul construcţiilor este în cifre pozitive. Este de asemenea important, pentru că mulţi dintre români se ocupă de renovări de locuinţe, dar îşi desfăşoară activităţile şi în sectorul transporturilor, în comerţ sau servicii şi turism.

AGERPRES: Din acest punct de vedere, cum se desfăşoară activitatea lucrătorilor pe cont propriu? Românii îşi pun pe picioare mici afaceri în aceste sectoare sau îşi oferă direct prestarea de servicii?

Guillermo Guerrero Ruiz: Românii pun pe picioare mici afaceri, deschid magazine şi localuri. Dintre ei, cei mai mulţi îşi oferă serviciile în construcţii. În alte sectoare, poate nu atât de importante numeric, dar semnificative, se înregistrează creşteri: activităţi administrative, în sectorul imobiliar sau sănătate, în care oferă consultanţă. Din punct de vedere numeric, nu sunt însă sectoarele cele mai puternice. Agricultura primeşte de asemenea mulţi români — în Castilla-La Mancha sau Castilla y Leon — deşi în termeni generali, este un sector în care este puţină activitate.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata